De când au apărut ouăle de ciocolată în comerț parcă le lipsește ceva… conținutul. De ce trebuie să fie goale?! Și piticii mei, de la primul ou, au pus aceeași întrebare… de ce atât de puțină ciocolată, deși impresia unui ou mare este atât de puternică!? Anul acesta am avut ceva mai multe zile libere, și cum a plouat în fiecare zi și n-am putut nici spăla geamurile, nici bate covoarele, am bântuit prin magazine… Așa am dibuit, într-un colț de dugheană, o formă de silicon la 10 lei cu niște ouă imense. Inițial m-am gândit că pot turna forme la grădiniță, dar la următoarea dugheană am găsit ciocolată de menaj la kilogram, și ideea s-a schimbat… fac ouă de ciocolată!
Ca multe dintre proiectele de aici de pe blog, și acesta e făcut în premieră. N-am topit niciodată ciocolată, m-au enervat cele două cratițe care se tot mișcau, așa că l-am pomenit pe Creangă, drobul lui de sare, și am legat cratițele de urechi cu sârmă (doar aveam de la sorcove o rolă întreagă!). Mi-a ajuns ciocolata fix pentru 8 ouă, pe care le-am lipit apoi perechi cu ce-am mai adunat de pe oală. Îmi luasem înainte niște creioane cu pastă de zahăr, și două dintre ouă le-am decorat. Pastă de zahăr mai e un pic, dacă îmi iese proiectul cu marțipan, o s-o termin acolo. Păcat că nu aderă foarte bine la ciocolată, și se sparge ușor dacă le lovești.
Copiii nu le-au văzut încă. Un ou cu flori are 210g, unul cu iepuras 140g. Le-am povestit despre ele, și sunt încântați că vor avea un ou plin. Nici ciocolata nu e rea, nu e chiar de firmă, dar impresia artistică e cea care contează. Știu că e târziu să mai faceți anul acesta, dar e o idee pentru anul următor. Mi-am propus să caut musai forme cu iepurași, și altele pentru ouă, și să pregătesc câteva surprize dulci piticilor din familie.
