Trăim într-o lume în care rar, şi foarte rar, reuşeşti să găseşti programe educative de calitate pentru copii. Sau acestea să existe, la un preţ accesibil unui număr mai mare de copii. De cele mai multe ori atelierele creative nu se încadrează în acest segment, pentru că este destul de greu să poţi avea la un preţ accesibil materiale variate, de calitate, şi un spaţiu decent potrivit nevoilor unei astfel de activităţi. O iniţiativă care se încadrează în aceste condiţii o are editura Casa, la ultimele ediţii ale târgurilor de carte, fie acestea în Bucureşti sau în ţară.
Pentru cei care mă citesc în mod constant nu e un secret existenţa colecţiei Idei creative, o colecţie care, pentru amatorii de hobby creativ reprezintă primii paşi în iniţierea în diferite tehnici de lucru manual, de la cele mai simple decupaje, până la lucrul cu materiale mai pretenţioase – fimo, mărgele etc. Una din tehnicile accesibile tuturor este quillingul, căreia i-au fost dedicate deja trei numere: 38, 66, 90, despre care găsiţi detalii şi aici pe blog. Am avut mai multe ateliere pe această temă, gratuite sau nu, şi de fiecare dată am avut surprize. Unele mai plăcute, altele mai puţin.
Atelierul din acest an a fost organizat cu ajutorul magazinului Profiart, care ne-a pus la dispoziţie materialele şi uneltele de lucru, pentru a pune în practică frumoasele idei de la editura Casa. Am profitat şi de spaţiul pus la dispoziţie de organizatorii târgului, la Clubul şoriceilor de bibliotecă. Atelierul meu nu a fost singurul de acest tip, chiar de 1 iunie, tot cu sprijinul editurii Casa şi Profiart, a fost organizat pentru copii un atelier de tehnica şerveţelului.
M-am obişnuit deja ca socoteala de-acasă să nu se potrivească cu cea din târg. Din totalitatea locurilor rezervate, am avut trei prezenţi şi doi care au folosit numărul de telefon pentru a anunţa înainte de eveniment că renunţă la rezervare. În rest… (poate) ne vom civiliza în timp. În târg au fost foarte mulţi copii, şi, în ciuda amplasării clubului în afara traficului, şi fără semnalizare, au găsit evenimentul. Unii au preferat să răsfoiască volumele, alţii au încercat şi au abandonat, cei mai mulţi au avut răbdare, chiar şi-au cumpărat cele necesare pentru a încerca acasă. Anul acesta am pus accentul pe flori franjurate şi folosirea pieptenului de quilling. Nu le-a ieşit tuturor, şi au preferat variante mai clasice pentru a termina tabloul.
Dacă micile bile negre enumerate mai sus nu mă deranjează, există una mare, pe care o primesc organizatorii târgului. Nu cred că a fost până acum ediţie la care să nu abramburească şi să suprapună programul de activităţi la Clubul pentru copii. Bănuiesc că este „foarte greu” să fii atent, să faci un orar, şi să atribui corect intervalele pentru expozanţi. Primul an, într-un spaţiu mic, ne-am suprapus, al doilea an, în ultimul moment, am primit alt spaţiu, anul acesta ultima jumătate de oră am fost invadaţi cu o festivitate de premiere. Păcat. Dar să sperăm că pe viitor vom avea parte de experienţe mai plăcute!
Mulţumesc cu această ocazie editurii Casa şi magazinului Profiart pentru frumoasele gesturi, dar şi pentru susţinerea şi încrederea pe care mi le-au acordat cu prilejul diverselor eveniente pe care le-am organizat sub numele portalului Talente de Nazdrăvani.
