Proba săptămânii
Desen, pe tema Să coasem frumos!
|
Primăvara copiii sunt plini de energie, poate că au strâns-o peste iarnă. Biciclete, trotinete, role, toate sunt buni prieteni de joacă. Dar un farmec deosebit o au jucăriile zburătoare. Şi nu, nu elicoptere cu telecomandă, ci cele pe care reuşeşti să le confecţionezi singur. Un avion confecţionat corect, care planează liniştit, un zmeu pe care reuşeşti să-l ridici singur… o morişcă, ce se învârte fără motor.
Moriştile din hârtie mi se par cele mai uşor de confecţionat şi cele mai amuzante. Şi, normal, n-ar avea nici un farmec să fie albă. 
Materiale necesare:
- o coală A4 sau un carton colorat.
- un ac cu gămălie
- o mărgică
- un beţişor sau stinghiuţă.
- culori, decoraţiuni, forfecuţă simplă sau decorativă.
Cele mai rezistente sunt moriştile confecţionate dintr-o folie de acetofan. Dar cum materialul este mai rar, şi nu la îndemâna copiilor, vom confecţiona una din carton. Pentru aceasta avem nevoie de un pătrat. Se poate printa direct şablonul (click pe poza alăturată), sau se poate confecţiona unul prin îndoirea unei coli a4 şi înlăturarea spaţiului în plus. Se taie apoi pe diagonale, cu o foarfecă, dar nu în totalitate. Pentru o coală A4, 11 cm în adâncime sunt suficienţi. Se poate folosi o foarfecă decorativă, pentru un efect mai interesant.
Se colorează morişca pe interior şi exterior, apoi se trece acul cu gămălie prin punctele marcate. Întâi prin toate punctele din colţuri, apoi prin cel din mijloc. În acest moment se poate înfige într-o stinghiuţă sau beţisor, ideal ar fi unul de la vata pe băţ de la plimbarea de duminică. Poţi ca, între morişcă şi beţişor să introduci o mărgică pe acul cu gămălie, o va ajuta să se învârtă mai uşor.
Prinde apoi morişca de bicicletă sau trotinetă. Spor la joacă!
Detaliile probei din această săptămână | Atelierul de creaţie
Recomandă articolul pe contul tău Facebook VN:F [1.8.5_1061] Rating: 4.5/5 (2 votes cast)
Pentru acest puişor ai nevoie de:
- un ou
- hârtie glasată
- puţin carton
- lipici
Întâi de toate, trebuie pregătit oul. Dacă ţi se pare complicat să îl goleşti, îl poţi fierbe, dar va fi greu să-l menţii în echilibru. Pentru a scoate gălbenuşul, ai nevoie de un ac. Cu ajutorul lui, şi cu mare grijă, realizează o gaură prin coajă. Poţi scoate conţinutul cu o seringă, sau poţi să perforezi încă o dată în partea opusă şi să suflii conţinutul. Eu am realizat-o pe prima.
Pentru decorarea oului (sunt sigură că ar fi arătat mult mai bine dacă oul era alb), poţi desena singur sau poţi printa şablonul.
- Suportul. Trebuie lipit pe un carton, fie că îl realizezi din hârtie glasată, fie că îl printezi şi-l colorezi.
- Aripioarele. Se lipesc lateral. Nu este nevoie să adaugi lipici decât în punctul de contact.
- Ciocul. Se colorează pe ambele părţi şi se lipeşte.
- Creasta. Se colorează sau se realizează din hârtie glasată. Se îndoaie pe centru şi se lipeşte, lăsând libere doar aripioarele, cu ajutorul cărora se va ataşa de ou.
Spor la lucru!
Alte exemple la Atelierul de creaţie
Recomandă articolul pe contul tău Facebook VN:F [1.8.5_1061] Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
Din orice decoraţiune de Paste nu poate lipsi un iepuraş, fie că îl decupezi şi colorezi, fie că în realizezi din fire de aţă.
Pentru iepuraşul din ciucuri, am folosit:
Întâi am printat şablonul şi l-am lipit pe un carton subţire. Apoi am decupat cu grijă. Am colorat năsucul. Dacă vrei să confecţionezi un iepure colorat, trebuie să colorezi în aceeaşi nuanţă suportul, iar pentru lipit, nu îţi recomand aracet decât în cazul iepuraşilor albi. Am confecţionat apoi cei doi ciucuri şi am păstrat puful tocat obţinut la rotunjirea acestora.
Adaugă lipici pe picioarele lungi şi pe urechi, apoi lipeşte puf. La urechi, operaţiunea se repetă pe ambele părţi.
Pentru codiţă, confecţionează un ciucure mic. Pe un creion, intinde un fir de aţă. Bobinează apoi peste el, de căteva ori, şi înnoadă-l. Taie-l şi leagă-l după model. Nu-ţi rămâne decât să-l lipeşti la locul potrivit.
Adaugă lipici pe suportul de bază Şi lipeşte ciucurele cel mare. Apoi din nou lipici, şi adaugă capul. După ce s-au uscat urechile, încearcă să le lipeşti cât mai adâng în interiorul ciucurelui. Adaugă ochii, boticul, şi lăbuţele mici.
Iepuraşul este gata!
Atelierul de creaţie | Alte figurine din ciucuraşi
Recomandă articolul pe contul tău Facebook VN:F [1.8.5_1061] Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Dacă te-ai gândit să realizezi decoraţiuni speciale pentru Paşti, nu poate lipsi de lângă iepuraş un puişor. Una din modalităţile de realizare a unui pui este din ciucuri.
Pentru a realiza un puisor, ai nevoie de:
- fire de bumbac sau mohair, cu fir pufos.
– un fir subţire şi rezintent, pentru a lega ciucurii; o papiotă este ok.
- o foarfecă ascuţită, care să taie bine.
- un carton pentru picioruşe şi cioc.
- lipici (poate fi folosit şi aracet, dar pentru mai multă siguranţă, "Picătura" sau prenandez)
Întâi avem nevoie de doi ciucuri de mărimi diferite. Bobinează pe deget firul de bumbac, până obţii un ghemuleţ satisfăcător. Leagă-l la mijloc cu firul de papiotă, cât poţi de strâns. Taie apoi cu foarfeca buclele formate, şi începi şi rotunjeşte ciucuraşul. Pentru cel de-al doilea, poţi proceda la fel, atât că îl vei rotunji mai mult.
Pregăteşte picioruşele. Poţi printa şablonul, sau le poţi desena singur. Suportul trebuie să fie din carton, iar cercul de bază cât ciucurele. Colorează apoi picioruşele, dacă nu foloseşti carton portocaliu.
Pentru ochişori poţi folosi perforatorul pentru a obţine cerculeţe mici, sau poţi cumpăra de la mercerie ochişori din plastic. Ciocul se realizează din carton îndoit, sau poţi încerca să confecţionezi un ciucuraş mic. am bobinat aţa pe un creion, dar este destul de greu de rotunjit.
Lipeşte ciucurele cel mare pe suport. Apoi pe cel mic. Ai grijă ca puiul să fie echilibrat şi să nu se răstoarne. Adaugă apoi ochii şi ciocul, şi puişorul tău este gata să fie folosit!
Atelierul de creaţie | Alte figurine din ciucuraşi
Recomandă articolul pe contul tău Facebook VN:F [1.8.5_1061] Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Printre cele mai simple decoraţiuni ce pot fi realizate de copii este suportul de ouă.
Materiale necesare:
– un iepuraş din hârtie (poate fi printat şablonul)
– o bandă de hârtie, de 15×3cm
– hârtie creponată verde
– hârtie glasată pentru decoraţiuni
– o bucată de carton.
– lipici
– culori, foarfeci decorative
Şablonul pe care l-am ataşat poate fi printat la dimensiunea A5, sau se printează două imagini pe pagină. Pe lângă iepuraş, conţine banda necesară suportului şi diverse decoraţiuni.
Dacă nu dispui de o imprimantă, iată cum poţi realiza suportul.
Taie un pătrat alb, cu latura de 10cm. Apoi desenează aşa cum poţi un iepuraş. Nu uita să-i faci lăbuţele din spate mai lungi. Decupeză-l cu grijă şi colorează-l.
Pe o bucată de carton (sigur găseşti un ambalaj de cereale sau de ciocolată) trasează un cerc cu ajutorul unui pahar. Apoi decupează-l, de preferat cu o foarfecă decorativă. Decupează şi o bandă de hârtie de 15×3 cm, şi nu uita să laşi aripioare de lipire, pe marginea de jos şi pe una din laterale. (priveşte cu atenţie modelul!) Nu este nevoie ca ele să fie egale, dar trebuie să existe. Dacă ai la dispoziţie, foloseşte carton verde pentru suport şi banda de hârtie.
Îndoaie aripioarele pe muchie. Lipeşte partea laterală, în aşa fel încât să obţii un cerc. Apoi adaugă lipici pe aripioarele mici, şi lipeşte suportul astfel confecţionat pe suport.
Împătureşte hârtia creponată şi toacă cu forfecuţa tăiţei. Adaugă lipici pe tot suportul (îţi recomand aracet şi o pensulă, sau lipici lichid, nu lipici stick). Lipeşte tăiţeii din hârtie creponată, până acoperi tot spaţiul, şi taie-i cu o foarfecă pe cei care depăzeşc spaţiul. Lipeşte apoi iepuraşul.
După ce s-a uscat, confecţionează floricele din hârtie glasată, sau mototoale din hârtie creponată. Iar oul tău de Paşte are acum un suport decorat în ton cu anotimpul.
Alte exemple la Atelierul de creaţie
Recomandă articolul pe contul tău Facebook VN:F [1.8.5_1061] Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Acum mulţi ani, era o adevărată surpriză pentru mama să primească de 8 martie o poză cu piticul ei. Încă o ţin minte pe cea alb-negru, făcută în clasa a patra, cu două pampoane, căzute de la locul lor (deh, dadea bine pe vremuri să ai bentiţă cu pampoane), cravata de pionier bătută de vânt şi guleraşul sucit de la uniformă. Poezia siropoasă de lângă, şi ghioceii aferenţi, au reprezentat "felicitarea" mea pentru mama, de 8 martie.
Obiceiul se poarta încă, prin grădiniţe şi şcoli umblă tot felul de fotografi, care, în schimbul unui comision (amortizat în preţ), realizează cu mai mult sau mai puţin talent montaje cu personajele Disney, în jurul căpşorului puţin speriat…
Dar, dacă tot vrei să-i faci mamei o surpriză foto, poţi opta pentru o ramă din carton, decorată de tine. Sunt sigură că se va bucura nespus.
Materiale necesare pentru rama foto A5:
- un carton A4, decorativ, şi suficient de gros pentru a sta în picioare (se găsesc la librărie, cu diverse texturi şi culori)
- hârtie glasată
- lipici, glitter
- carton colorat
- o scobitoare
- foarfeci decorative
- o fotografie
Am construit un şablon pentru o ramă foto cu două feţe. Primul model este unul folosind hârtie răsucită . Am tăiat benzi subţiri, de 5mm, pentru frunze şi mijlocul florii. Se foloseşte cu succes un cutter şi o riglă, pe un suport de lemn (care să poată fi distrus fără regrete). Apoi, pentru petalele florilor, benzi de diverse mărimi. Se răsucesc pe o scobitoare… şi se lipesc la final.
Cele două feţe ale felicitării se lipesc pe toată muchia de sus, aproximativ un centimetru. Apoi în partea de jos se decupează şi se îmbină. Pentru marginile ramei se pot folosi foarfeci decorative.
Se lipeşte fotografia, decupată în formă de inimioară, cerc, sau orice altă variantă, după dorinţă. Apoi se aşează floricelele pe margine şi se adaugă glitter.
A doua faţă a felicitării este realizată cu floricele din hârtie glasată. Se taie pagina din şablon, şi se lipesc floricelele pe spatele unei coli glasate roşii, steluţele pe una galbenă, şi frunzuliţele pe una verde. Apoi se decupează. Se îndoaie petalele, şi se lipesc pe ramă. Se decupează şi steluţele, şi se lipesc în mijloc. Apoi frunzuliţele, şi la final se decorează cu glitter. Ideală este o hârtie glasată lucioasă, nu mată.
Bine-nţeles, se poate realiza o ramă cu o singură faţă, nu este obligatorie decorarea ambelor.
Atelierul de creaţie
Recomandă articolul pe contul tău Facebook VN:F [1.8.5_1061] Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
De departe cea mai amuzantă activitate a acestei primăveri (până acum) a fost decorarea clasei de la grădiniţă. Deh, când te chinuie talentul, te oferi voluntar… şi… mă simţeam ca peştele în apă. Decoraţiuni şi spaţiu de decorat, idei grămadă, aşa că m-am apucat de treabă. Mi-am luat rolul de secund foarte în serios, şi mi-am dat silinţa să-i las pe copii cu gura căscată.
Singura idee care nu era în plan… era… un cuib de rândunele. Care mi-a venit aşa, ca nu ştiam ce să punem pe stâlpul din mijlocul clasei. Am pus mâna pe foarfecă… şi mi-am ales materiale. Întâi, cuibul făcut din carton. Am lipit bine marginile, şi ca să fiu sigură că stă i-am mai aplicat şi câteva capse. L-am decorat apoi cu autocolant catifelat. Semăna foarte mult cu autocolantul din comerţ, folosit pentru îmbrăcarea uşilor, atât că era catifelat. Şi maro. Dacă aveam timp, poate încercam ceva din lut. Ar fi arătat tare fain, să mă joc de-a rândunica şi să fac un cuib veritabil.
Apoi l-am prins pe perete. În patru colţuri, ca să nu cadă. L-am umplut cu vată, şi pe deasupra am pus iarbă decorativă.
Pui de rândunică… sunt făcuţi din material negru, catifea roşie, hârtie glasată, şi puţină acuarelă. Am tăiat pătrate de pânză neagră, cam de 8×8cm. Le-am pus vată la mijloc, cam cât să iasă o minge de ping-pong. Am legat cu aţă, şi a ieşit astfel şi un pic de gât. Ciocurile sunt două triunghiuri, foarte ascuţite, suprapuse. Le-am îndoit la bază şi le-am prins de cap cu un bold. Peste îndoitură am lipit un semicerc din catifea roşie. Aşa i-am făcut şi guşa, şi nici nu se vede îndoitura. La final, ochii cu acuarelă albă.
Fi-mea, asistent de regie la toată operaţiunea, este complet nemulţumită. De ce? Pentru că mama rânducă vine la cuib fără nimic în cioc. Uite bieţii pui ce guri mari au, şi le e foame!
Recomandă articolul pe contul tău Facebook VN:F [1.8.5_1061] Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
Ne-am mobilizat aseară pentru a termina mărţişoarele. Era de-a dreptul ruşinos, să ştim de atâta timp de proba din concurs şi să nu ne mişcăm.
Aşadar, am ales să confecţionăm trei variante de mărţişoare. Doar nu era să le facem pe toate la fel…
Irisuca şi-a ales o pasăre din lut. A pictat-o cum a putut. Nu i-a ieşit rău deloc şi aduce bine cu un porumbel. Apoi a abuzat de pixul cu sclipici. După tuburile de glitter, pixul asta e noua ei dragoste.
Pentru că tot ne-am aprovizionat cu paiete, a ales să facă un fluture. La câţi fluturaşi are în căpşorul ei mic, nu mă miră. Am desenat împreună conturul cu forma de fluture de la plastilină. Apoi ea a colorat-o cu lipici. Chinul a venit când am pus-o să ia paietele cu penseta să le lipească. Dar se pare că fetele se nasc cu deprinderi gata instalate, căci a prins imediat cum se foloseşte instrumentul (faţă de Andrei, care n-a reuşit). După paiete a fost simplu. Glitter la greu  .
Ultimul ne-a dat cea mai mare bătaie de cap. Trebuia să facem un animal. Iniţial mi-am zis că e simplu. Un cap de pisicuţă, căţeluş, sau şi mai simplu, ursuleţ. Dar Irisuca a avut ac de cojocul meu…
Eu vreau să fac o vulpe!
Şi m-a încuiat. Model de vulpe ioc. Şi una mică, să încapă în cei 5×5cm…. Dar am avut noroc cu domnişoara educatoare, care ne-a ajutat cu un model de vulpe şireată. Noi nu a fost nevoie decât să micşorăm proporţiile şi să rezolvăm problema. După ce am reuşit cu chiu cu vai să terminăm vulpea, mă trezesc că vulpea e singură şi nu are ce să mănânce… aşadar…
Mami, ce mănâncă vulpea? Pui?
Pui să fie, şi neapărat cu glitter, să sclipească.
Cu Andrei, ca de obicei, un chef de muncă debordant. În traducere, am tras de el… Bine-nţeles că nu putea să se istovească cu noi creaţii. Şi cum pentru 1 martie se pregăteşte de ceva vreme cu mărţişoare, a ales unul din mărgele. Apoi, tractoraşul pictat duminică pe lut. I-am cerut să-l "decoreze" puţin… şi… a apărut o şosea sclipitoare.
Iar pentru modelul de animal, normal, a ales… un ursuleţ. Simplu de făcut, şi fără prea mult stres.
Concluzii de final: Capsatorul a fost instrumentul care le-a atras de data asta. Nu stă la îndemâna lor (logic de ce, nu?), iar acum au avut voie să prindă ei şnuruleţele. Maaare distracţie.
Şi aşteptăm cu nerăbdare să vedem operele celorlalţi participanţi la concursul de mărţişoare, şi mai ales cui le vom expedia pe ale noastre…
Atelierul de creaţie
Recomandă articolul pe contul tău Facebook VN:F [1.8.5_1061] Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
În căutare de soluţie pentru un mărţişor, am găsit ajutor la grădi. Domnişoara educatoare a fost foarte drăguţă şi ne-a ajutat cu un model de colaj geometric, o vulpiţă.
Pentru confecţionare nu e nevoie decât de
- o foarfecă
- şabloane cu forme geometrice (sau multă îndemânare)
- hârtie glasată
- lipici.
Apoi doar urmaţi modelul.
Pentru un tablou deosebit, puteţi ca mai întâi să creaţi, cu acuarele, un decor de pădure. Lăsaţi la uscat şi la final lipiţi vulpiţa în poiană.
Atelierul de creaţie
Recomandă articolul pe contul tău Facebook VN:F [1.8.5_1061] Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
E drept că uneori mă chinuie talentul. Azi a fost una din acele zile în care am zis… de ce nu?! Aşa că am încercat să văd ce-mi mai amintesc la categoria modelaje. Copiii nu erau acasă, aşa că am putut să mă desfăşor. Am scos cutia cu forme pentru plastilină, şi ce-a mai rămas din plastilina copiilor. Ce-a mai rămas… pentru că au amestecat-o, nu mai găseşti culoare simplă.
Aşadar, mai mulote tipuri de forme. Clasice, pentru decupat, sau tip cofrag, pentru forme mai elaborate. Neaparat necesar un tub pentru întins "plăcinta" şi un cuţit pentru plastilină (asta pentru copii, căci eu am luat un cuţit serios din bucătărie )
Să le iau pe rând, căci a fost o aventură…
Căsuţa. În primul rând, am făcut de fapt două căsuţe din plastilină: una roşie, una albastră. Le-am tăiat şi le-am îmbinat corect. Şindrila de pe acoperiş şi iarba le-am făcut cu un ac. Cred că merge foarte bine şi o scobitoare pentru copii. Fereastra şi uşa le-am făcut ultimele.
La fluturele din plastilină nu credeam că o să ma chinui atât de mult. şerpişorii de pe margine mi-au tocat nervii, erau atât de subţiri, plastilina se încălzise, şi abia i-am pus. la biliţe, noroc cu acul, că le-am putut aşeza la locul lor. Pentru corp, am răsucit un şerpişor. Şi-am fost tare fericită când am terminat!
Îngheţata… am avut un şablon. Pe care nu l-am mai găsit, bine-nţeles, la sfârşit. Secretul a stat la îmbinarea plastilinei, înainte de a tăia cu şablonul. Am potrivit cele trei culori. Apoi le-am tăiat pe toate trei, drept. apoi am tăiat şi plastilina maro. Le-am potrivit, apoi am aplicat şablonul. Şi, la final, puţin topping
Modelul de căpşună.Am greşit un pic… Întâi am umplut spaţiul de codiţă cu plastilina verde. Apoi, corpul cu roşu. Şi am tăiat de pe cofrag plastilina excedentară. Mare greşeală, căci n-am mai avut cum să o scot pe cea din şablon. M-am cam chinuit, cu acul, şi se vede că nu e o căpşună standard, e puţin strâmbă.
Cu lecţia învăţată de la căpşună, am trecut la modelul de căţeluş. Mai întâi, am întins o foiţă foarte subţire de plastilină maro. Şi am tăiat-o pe contur. Apoi am luat plastilină "amestecată" (dacă nu ştiţi de e, citiţi povestea  ) şi am pus cât am putut de multă, am umplut tot capacul. Am apăsat bine… şi căţelul a ieşit. I-am adăugat la final limba, ochii, puţină iarbă la picioare.
Apropo, capacul cu şablon îl am de la cutiile cu plastilină ecologică. Foarte simpatice modelele!
După reuşita cu căţelul, am încercat să modelez şi raţa. Aici trebuia să îmbin culorile. La fel, foiţă foarte subţire de plastilină portocalie. De ce subţire? Pentru ca la presare puternică, să nu se amestece prea mult. Apoi, peste portocaliu, galben. Tot foiţă subţire. Şi în final, multă umplutură. La sfârşit, puţin decor, pentru impresia artistică.
 
Melcul… Am probat să văd cam ce-ar putea ieşi. Se putea şi mai bine.
La final, modelajele se lipesc pe suportul de carton cu aracet. Sau, dacă se poate, cu un adeziv mai puternic. Lipiciul simplu pentru hârtie nu prea ţine.
Mărţişoarele din plastilină au nevoie şi de ambalaje de acetofan. Altfel nu au şanse să supravieţuiască până la destinaţie, iar cel mai sigur e să le înmânezi personal.
Recomandă articolul pe contul tău Facebook VN:F [1.8.5_1061] Rating: 4.5/5 (2 votes cast)
|
|
Ne jucam...
de-a concursul.
Cele mai apreciate articole ale saptamanii