Talente de Năzdrăvani

Ne-am pregătit cum se cuvine pentru Mărţişor, şi îl întâmpinăm cu snuruleţele tradiţionale, în ciuda fulgilor de nea care cad chiar acum leganat pe lângă fereastră. Încă de acum doi ani am renunţat la mărţişoarele "cumpărate", şi am optat pentru cele realizate în casă. La început mai stângaci, anul trecut cu mai mult entuziasm, iar anul acesta pot spune că sunt mulţumită. Mulţumită de copii, căci la mine nu stiu cum se strâng cele mai multe de rezolvat exact atunci când aş vrea să îmi petrec timpul cu activităţi mai aproape de sufletul meu. Şi pentru că "mami lucrează", cum spun copiii, i-am rugat pe ei să confecţioneze mărţişoarele anul acesta, atât pentru colegele de la şcoală, respectiv grădiniţă, cât şi pentru rude şi prieteni. Ca o paranteză, nu ştiu ce făceam dacă nu era an bisect, şi azi era mărţişorul…

Sperăm că fiecare strop de suflet lipit de copii, chiar dacă pare neînsemnat şi nu are poleială aurită, să fie apreciat la adevărata sa valoare, căci le-au lucrat cu drag.

Materiale folosite: hârtie, carton, paiete, fulgi, spumă eva, lipici, foarfecă decorativă, ac, aţă albă şi colorată etc.

Am mers pe modelul dat şi săptămâna trecută copiilor ce lucrează pe site, un model ce presupune un grijal cusut. Deasupra – poţi realiza orice, în funcţie de inspiraţie. Câteva zile au tot cusut, cot la cot, amândoi. Iris a încercat chiar să le facă diferite, să îmbine culorile, ce mai, trei zile, cum ajungea de la grădi, nu se oprea. Pentru colegii de grupă a încercat să realizeze acelaşi stil de mărţişor, şi a folosit insecte autoadezive din hârtie buretată (spumă eva). Andrei, pe acelaşi grilaj cusut, a folosit flori realizate cu perforatorul decorativ. M-am cam suparat pe el, căci putea să folosească hârtii lucioase, pentru contrast… dar dacă erau deja făcute, de ce să mai facă altele?! Două flori diferite, şi paiete, şi sperăm ca fetelor să le placă.

Dar Andrei şi-a luat revanşa la mărţişoarele din quilling. L-am văzut că lucrează destul de bine cu cartea în faţă, şi aşa a apărut primul, un mic monstruleţ-marţian, pe care cu greu s-a lăsat convins să îl dea. Am observat şi la copiii de la concurs, se ataşează de micile lor creaţii, şi nu vor să le dăruiască. Dar… încercăm să lucrăm pe ideea că, dacă ţie îţi place atât de mult, imaginează-ţi ce impresie va face altcuiva. Aşa că monstruleţul a fost atribuit unei "persoane importante", care trebuie musai impresionată.

De la monstruleţ a trecut la flori, fluturi, iar eu muream de plăcere văzându-l învârtind foiţele de hârtie, pe care le tăia singurel. Am început să-l laud, şi am produs o altă reacţie, pe lângă umflatul lui în pene. Pitica mai mică, care tot îl lua în braţe pe "e greu, eu nu mă descurc", a pus mâna pe acul de quilling. Mai întâi stângaci, apoi cu din ce în ce mai multă îndemânare, a început să răsucească. Întâi modele simple, de floricele, apoi m-a dat gata când a copiat un puişor realizat de mine anul trecut. A cerut doar un pic de ajutor la cioc şi gheruţe, căci erau foarte mici.

Mai mult, i-am lăsat liberi în faţa cutiei cu "reciclate", adică toate acele mărunţişuri pe care nu le arunci căci nu ştii când vor folosi la ceva. Mai greu să improvizeze, dar au început. Sper ca pe viitor să profite de tot ceea ce au la îndemână. Anul acesta Iris s-a oprit la punga cu fulgi, din care a făcut şi pentru concurs o mască. Aici doar i-am sugerat să adauge ochi mobili, în rest este numai a ei. Şi azi am tras linie. Le-am fotografiat şi le-am pregătit pe grupuri, grupuleţe. Pentru mâine, când, calendaristic, vine primăvara!

Mărţişoarele din cadrul concursului au fost primele care au plecat, în plic, către destinatari, pentru că proba de mărţişor este completată cu un joc la care majoritatea copiilor participanţi s-au înscris. Două dintre cele trei mărţişoare le trimit zilele acestea prin poştă prietenilor de joacă, şi fiecare dintre ei va primi, fără să ştie înainte de la cine, alte două mărţişoare. Nu este prima dată când ne jucăm aşa, dar ştiu că copiii aşteaptă cu nerăbdare un plic pe numele lor. Ai mei au încercat să tragă cu ochiul la tabelul cu adrese, să vadă de la cine vor primi anul acesta, dar nu i-am lăsat. Să aibă şi ei răbdare, la fel ca ceilalţi copii!

Şi cu acestea vă doresc o primăvară frumoasă, mai ales în suflet!

Atelierul de creaţie