O primăvară frumoasă tuturor Năzdrăvanilor, precum şi părinţilor şi îndrumătorilor lor!
În special pentru mămici, adăugăm un mărţişor muzical:
Cu drag,
Naz şi Ani
|
||||||
 Proba săptămânii:
Decupaj: pinguini si foci 
|
A mai trecut un an, şi dacă stau să mă întreb cum, nu ştiu. Ieri parcă era tot Revelion… Iar astăzi mă pregătesc pentru încă unul. Dacă mă uit în oglindă, parcă sunt ceva fire albe în plus. Spatele nu mă mai doare când iau copiii de mână… căci nu trebuie să mă mai aplec! Ciudat, Andrei îmi ajunge la umeri… iar mânuţa Irisucăi nu se mai pierde într-a mea. A trecut atât de repede, şi a fost atât de plin. Iris a învăţat să scrie. E drept, câteva litere, dar are grijă să însemne tot ce îi aparţine, cu "IRIS". Încă nu spune ea toate sunetele, dar mă uimeşte cu ingeniozitatea şi talentul ei de a răsuci vorba pentru a-şi atinge scopul. Cred că ar fi un bun avocat… dar până atunci cu siguranţă îmi va face câteva şuviţe argintii… Am terminat şi grădiniţa. Am trecut pragul şcolii, şi mi-am reamintit cu nostalgie momentul în care l-am ţinut prima dată în braţe pe Andrei. Parcă a trecut doar o clipă. Şi la acel moment se mai adaugă unul… când m-a chemat cu emoţie… să-mi arate ce ştie el să scrie. Cu bastonaşe tremurate, a scris de mână mama. Cred că sentimentul a fost mai intens decât atunci când a spus-o prima dată… Am văzut crescând şi cel de-al treilea copil, cum îi spun eu portalului Talente de Năzdrăvani. Emoţiile au fost la fel de multe, parcă acum începea să meargă, iar eu eram acolo, să-l prind de mânuţă să nu cadă. Mi-a adus multe satisfacţii, şi mulţi prieteni. Mai important, nu am fost singură. Mi-au fost alături Editurile Paralela 45, Teora, Gama, Librăria Book-Express, şi nu în cele din urmă Mihai şi Ana de la Jucarii din Lemn. Nu uit nici de Roxana, nici de atmosfera primitoare de la GreenTea, şi nici de cele mai frumoase linguri de lemn pe care le-am văzut. Nu în ultimul rând, ArtBook, care a susţinut din punct de vedere grafic activităţile desfăşurate pe Talente de Năzdrăvani. La mulţi ani tuturor şi un an nou minunat! 2011 sper să fie mai plin, mai bun, mai… altfel. Mai multe surprize, mai mulţi copii cu chef de joacă. Naz şi Ani, de luna aceasta marcă înregistrată oficial la OSIM, le vor fi mereu alături, să-i încurajeze şi să-i înveţe, provocându-i la fiecare pas. Nu ne vom plictisi, şi vom creşte frumos, aşa cum ne-am propus cu ceva timp în urmă. Sărbători fericite tuturor, şi în special Năzdrăvanilor!
Stufoasa şi Subţirica erau cele două mătuşi ale lui Ani. Stufoasa avea cel mai bogat pămătuf dintre toate pensulele. Era cea mai potrivită dacă voiai să pictezi un decor, sau trebuia să acoperi cu vopsea o suprafaţă foarte mare. Pămătuful ei reuşea să adune multă culoare, şi s-o întindă apoi cu uşurinţă pe hârtie. Subţirica era slabă, iar pămătuful ei era, aşa cum îi spune şi numele, subţirel. Dar era cel mai potrivit dacă trebuia să realizezi un contur, să tragi o linie subţire sau să pictezi nişte ochişori. Se pare că mai demult câţiva copii le-au cam smotocit, le-au apăsat până la cotor, şi nu le-au ajutat nicidecum să danseze graţios pe hârtie. De atunci celor două nu le mai plăcea joaca. Ani avea o misiune dificilă: să le explice că de data aceasta copiii vor fi atenţi şi nu le vor răni. Şi, ca să le îmbuneze, le-a adus cadou o cutie nouă de acuarele şi câteva tubuleţe speciale de tempera. Subţirica adoră tubuleţele de tempera. Fie că erau la cutiuţă, fie într-un tub clasic, putea să întindă frumos culoarea. Cu acuarelele nu se împăca defel, căci nu reuşea niciodată să ducă destulă apă cât să înmoaie culoarea din rozetă. Cu tempera trasa linii frumoase şi strălucitoare. Stufoasa se împăca bine cu tempera, deşi i se păreau cam cleioase pentru ea. Adăuga ceva mai multă apă pe şevalet şi îşi pregătea culoarea. Ei îi plăceau mult mai mult acuarelele… Cu puţină diplomaţie, Ani a reuşit să le convingă pe cele două mătuşi temătoare să iasă din sertar. Andrei, Dănuţ şi Sabina le aşteptau nerăbdători. Cele trei pensulici veniseră şi ele pe măsuţa de lucru. Grafica: Emanuel Pavel | Episoadele precedente
Puţine sunt momentele în care un copil cere astăzi o carte. Aşa, din proprie iniţiativă, şi nu pentru că se află în librărie şi o copertă sclipitoare i-a atras atenţia. Zilele trecute Andreiu meu îşi făcea de lucru cu cărticica lui de jocuri… pe coperta din spate erau prezentate mai multe lucrări ale editurii, din aceeaşi serie, Mă joc şi învăţ . Vine la mine şi îmi arată două dintre ele. Mami, te rog, mi le cumperi şi pe-astea? Cum nu, când vine vorba de cărţi, abia aştept. Mai ales la cele din categoria de învăţare. Aşa că ne-am ales cu 3.( Ce i-a plăcut lui la ea: în primul rând, că este colorată. Apoi, că mare parte a jocurilor sunt de matematică. Şi mie mi-a plăcut, înveţi prin joc o mulţime de lucruri despre lumea care ne înconjoară. Foarte interesant a fost unul din joculeţe, care îţi arăta un peisaj, şi tu trebuia să alegi indicatorul potrivit… Uite-aşa învaţăm semnalizarea pentru camping, că tot ne place. Ce nu i-a plăcut… citez "Dar de ce trebuia să aibă şi semne grafice?" Ei, asta e, nu suntem noi fani de scriere… şi nici nu există perfecţiune pe lume. Dar, ţinând cont că vine vacanţa, piticii de grupa mare şi pregătitoare îşi pot umple dimineţile cu câte-o pagină de exerciţii. Grafica simplă, plăcută si colorată, tiparul de calitate, nu pot decât să-i încurajeze. Lucrarea este format A4, conţine 78 de pagini cu exerciţii, 9 pagini de răspunsuri (paginile de exerciţii sunt micşorate, aşezate câte 9 pe pagină, iar rezolvările sunt marcate vizibil), iar la final, 7 pagini albe, pentru ca piticii să poată da frâu liber creativităţii. În aceeaşi serie de caiete sunt şi variantele pentru 3-4 ani, 4-5 ani, 5-6 ani şi 6-9 ani.
|
   
Pilot Frixion
  
 |
||||
|
Copyright © 2012 Talente de Năzdrăvani - All Rights Reserved |
||||||
Nicio grijă, le vine rândul). Dar azi despre Activităţi practice pentru 6-7 ani, Editura Teora. 
Critici de arta