Talente de Năzdrăvani » De-ale casei

Informatii despre clasa 0, primite la gradinita

Ani — Mon, 30 Jan 2012 15:17:18 +0000

Pentru ca incepe in curand nebunia inscrierii la scoala, in clasa 1 si mai ales clasa 0, se pare ca ministerul si inspectoratele se tin de cuvant, si au inceput campania de informare a parintilor. Sunt fericita ca se gandesc cu aceasta ocazie sa limiteze pierderile inutile de neuroni…

Asadar, azi la gradi am primit o instiintare, 4 pagini, pentru care am si semnat de primire. Daca va intereseaza, le gasiti mai jos:

Informatii despre clasa 0, pagina 1, 4

Informatii despre clasa 0, pagina 2, 3

Nu sunt Mamica de toata lauda

Ani — Thu, 19 Jan 2012 07:00:54 +0000

Dintre temele pe care am ales să scriu, cea despre a fi mamă este cea mai aproape de realitate, dar cea mai dificil de abordat. Pentru că nu ştiu cum se face, dar în ultimii opt ani am fost mai întâi mamă, apoi orice altceva. De când am simţit prima mişcare, mi s-a părut că mă dedublez. Că apare un alt eu pentru care sunt responsabilă. Un alt eu, mult mai pretenţios, cu foarte multe nevoi şi cerinţe la ore fixe.

Din fericire nici unul dintre copii nu îmi este copie, îmi seamănă pe ici pe colo şi în unele puncte esenţiale. Dar mă regăsesc în fiecare privire pe care mi-o adresează, fie că este ea rugătoare, imperativă sau furioasă, şi îmi dau seama că cel puţin încă o perioadă – echivalentă cu cea în care încă îmi permit să îi ţin de mână pe stradă – voi fi modelul lor.

Apoi vor urma alte modele… colega cu haine la modă, colegul cu telefon cool… şi prefer să mă bucur că încă îmi cer şi mie părerea când iau o decizie, sau vor un pupic înainte să ies pe uşă.

Mămică de toată lauda…? Uneori numai faptul că există etaloane în domeniu mă înspăimântă. Să te judece cineva dacă te potriveşti sau nu cu un şablon ideal de mamă. Am trecut prin criza asta acum ceva ani, şi atunci o prietenă a venit cu ideea… Poţi să nu fii o mamă perfectă. Mai mult de atât… Poţi să nu ai un copil perfect.

Şi dacă poţi accepta, cu greutăţile de rigoare, că nu poţi fi perfectă ca mamă… să nu ai copilul perfect e şi mai greu. Dar să revin la rolul de mamă. Acum ceva [citeşte mai departe]

Papusile Muppets. Filmul

Ani — Wed, 18 Jan 2012 08:00:24 +0000

Încep acest articol prin a-i mulţumi lui Cristi pentru că m-a trimis la film. Auzisem că păpuşile copilăriei mele au revenit, şi-mi era teamă să mă uit despre ce este vorba. Nu de alta, dar Muppets + copilărie = amintire minunată, şi nu voiam să stric nimic.

Aşa că nu m-am uitat la trailer, în ciuda Andreiului meu bântuise pe net şi îl văzuse deja. Dar deşi făcea pe atoate-ştiutorul, el habar n-are cine sunt cu adevărat Muppets.

În primul rând, Muppets nu au culoare. Sunt alb-negru, pentru cea mai mare parte a copiilor "de atunci". Îmi închipuiam că e verde Kermit, doar era broască. Dar coloraţi i-am văzut prima dată când am primit de la părinţi un breloc, Kermit pe o parte, Piggy pe cealaltă.

Filmul nu vreau să-l laud decât pentru un singut talent: acela de a mă purta înapoi în timp. Pentru că aşa m-am simţit când Walter şi-a prins la mână ceasul cu Kermit, ca atunci când ţineam cu mâini tremurânde brelocul meu… Şi ca să dau un exemplu tot din desene animate, a fost senzaţia pe care a avut-o Anton Ego atunci când a gustat "Ratatouille". Poate e ea o biată tocăniţă de legume, dar senzaţia contează.

Pentru copiii de azi e de neînţeles, cum adică să ai cinci minute de program pentru copii pe săptămână. Asta e pentru ei o pedeapsă cruntă. Noi… cei cu 30+, savuram atunci din plin secundă cu secundă. “Pepetul”, căci aşa îi spuneam show-ului Muppets, era undeva după-amiaza, duminică cred, căci îmi amintesc că veneam la Bucureşti la tratamentul săptămânal, şi alergam de la gară până la Maia mea, care mă aştepta cu tv-ul pornit, nu cumva să [citeşte mai departe]

Scoala altfel, o saptamana ce n-ar trebui sa fie exceptia de la regula

Ani — Tue, 17 Jan 2012 16:40:41 +0000

Săptămâna aceasta şcolarul meu s-a reîntors la activitatea lui cotidiană… mersul la şcoală, cu corvoada temelor, enervarea părinţilor… Dar nu asta e important. Duminică îi spun copilului să-şi pregătească ghiozdanul, căci îl văzusem zăcând sub birou cu gura căscată. Ghiozdanul, nu copilul. Extrem de senin, îmi spune că lui nu-i mai trebuie ghiozdan în săptămâna ce urmează, că doamna le-a spus că vor face altfel şcoala. Stai şi dezbate, cum adică fără ghiozdan… şi ce a vrut doamna să spună. În final am reuşit să aflu că semestrul doi începe cu o săptămână specială de şcoală, "altfel". Abia atunci mi-a picat şi mie fisa, era vorba de "Şcoala altfel". Stai şi explică-i copilului cum că nu e vorba de prima săptămână, ci de ultima înainte de Paşte… dezamăgire mare. Am încercat apoi să aflu de ce nu are nevoie de ghiozdan. Pentru că nu vom face lecţii! A reţinut esenţialul, dar nu a putut să-mi spună ce vor face mai exact în acea săptămână.

Săptămâna 2-6 aprilie este dedicată activităţilor extracurriculare şi extraşcolare, în cadrul programului numit "Şcoala altfel". În această săptămână nu se organizează cursuri, iar scopul programului este implicarea tuturor copiilor (preşcolari/elevilor) şi a cadrelor didactice la acţiuni variate, în contexte nonformale. Tipurile de activităţi care se organizează în săptămâna menţionată, durata acestora, modalităţile de organizare şi responsabilităţile se stabilesc în consiliul profesoral şi se aprobă de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ. Se recomandă elaborarea unor proiecte care să urmărească şi să permită realizarea unor obiective educaţionale prin activităţi care, în programul normal din perioada cursurilor, nu se pot desfăşura.

Elevii şi cadrele didactice vor alege activităţile la care doresc să participe din lista celor propuse de unitatea de învăţământ. Pot fi implicaţi părinţii care doresc acest lucru, sau alţi parteneri. Activităţile vor fi organizate [citeşte mai departe]

La multi ani!

Ani — Sun, 01 Jan 2012 10:22:04 +0000

Şi bine v-am găsit în noul an. Nu vreau să fac bilanţ, şi n-o să spun decât atât. Anul 2011 a fost plin, dar şi cu bune şi cu rele. Iar cele rele au fost atât de multe, că mi-e teamă că adunând, vor da cu minus. Aşa că am hotărât să nu mă mai gândesc la nimic. Nimic din 2011, până când – sper – amintirile se vor şterge, şi vor rămâne doar cele frumoase.

Până atunci, începem noul an cu speranţa că va fi mai palpitant, mai provocator, mai… nici nu ştiu ce îmi doresc. Doar să zâmbesc în orice împrejurare. Este ceea ce va doresc şi vouă!

La mulţi ani, şi un An Nou plin de optimism!

Sarbatori fericite!

Ani — Wed, 21 Dec 2011 20:10:20 +0000

Mai sunt câteva zile până la Crăciun, dar înainte să ne apucăm de cozonaci şi sarmale, iată urarea noastră:

O tarantula, doua tarantule…

Ani — Tue, 13 Dec 2011 22:26:44 +0000

Am tot spus pe-aici că îmi plac animalele un pic mai exotice. Nu sunt genul care să aibă câine sau pisică în apartament. Doar la curte. Acum vreo două luni am adoptat-o pe Mali, şi aproape că nu îmi mai amintesc cum era fără ea. Ba chiar mă trezesc noaptea dacă e prea linişte, mă tot gândesc să nu fi scăpat (iar) din cuşcă. Copiii au grijă de ea, dar curăţenia tot eu o fac. Ei sunt asistenţi, aduc materialele, au grijă să mă anunţe când nu mai e mâncare. Şi dacă se întâmplă "accidente" la joacă, e rolul lor să adune şi să spele.

Seara avem program de joacă cu Mali. E aproape dublă decât atunci când am luat-o, şi mă topesc după ochişorii ei roşii. Şi recunosc că sunt invidioasă pe Iris, cu care se împacă foarte bine. Atât de bine, că poate dormi liniştită la ea în braţe. Să-i fac poză e o adevărată provocare, căci nu stă locului o clipă. Dar acum am prins-o.

Daar… când vorbeam despre Mali, şi descriam opţiunile, spuneam că întotdeauna mi-am dorit o tarantulă. Am mai avut un păianjen mare de grădină, acum vreo 14 ani, şi nu înţelegeam de ce toţi vizitatorii erau oripilaţi de gângania de 8 cm cu tot cu picioare. Mie mi se părea fantastică. Dar nimic nu e mai fascinant decât o tarantulă. Asta, normal, dacă îţi plac păianjenii. Ştiu că pot fi chiar domesticite, şi ai şanse să socializezi cu ele. Când am primit linkul pentru concursul sponsorizat de ThaoPets nu m-am putut abţine. Măcar ştiu că am încercat. Şi cum nu e chiar toată familia împotrivă, ce pot face ei daca eu sunt norocoasă?

Aşa cum prevăd şi condiţiile concursului, am intrat pe site-ul sponsorului. Prima dată am nimerit pe [citeşte mai departe]

112

Ani — Sun, 11 Dec 2011 07:27:49 +0000

Mă pregăteam ieri pentru Atelierul Năzdrăvanilor, şi scotocind prin dulap, pe principiul că o femeie nu are niciodată cu ce să se îmbrace, mi-a picat în mână tricoul din campania 112. Apel responsabil. Nu era chiar ideea mea de ţinută pentru curs, dar am zis că nu strică totuşi să reamintesc un pic campania celor de la salvez.ro.

Campania susţine educarea cetăţenilor pentru a apela responsabil numărul de urgenţă 112. Găsiţi pe site-ul campaniei toate informaţiile necesare. În plus, campania este completată cu o serie de cursuri de prim ajutor, la care am şi participat luna trecută. Însă, dacă aş fi avut cea mai vagă idee ce contact voi avea de dimineaţă cu 112, mi-aş fi schimbat tricoul dacă şi cursul celorlalte evenimente ar fi fost altul.

Am coborât cu toate materialele pentru eveniment. În drum spre parcare, la 20m în spatele meu, aud o bufnitură. Nu se vede din cauza copacilor, dar seamăna foarte bine cu o tamponare, atât de frecventă la trecerea noastră de pietoni. A sunat ciudat, mai ales că n-a fost scârţâit de frâne, dar părea linişte. Am văzut un taxi trăgând dreapta… nu mi-am închipuit nimic grav. Am pus bagajele în portbagaj, şi mă întorceam pentru al doilea transport, când aud sirenele de la salvare. Ups… nu e de bine. Traversez părculeţul, ajung la trecere odată cu SMURD-ul. Nu fusese tamponare, un şofer de taxi lovise un bătrân pe trecerea de pietoni. Am stat un pic, chiar dacă în grupul de curioşi, să văd cum procedează să-l ridice. Cel puţin nimeni nu îl mişcase. Când l-au pus pe targă se vedeau aburii de la respiraţie… deşi nu părea deloc conştient. Omul venea de la biserică, căci pe şosea era zdrobit un colăcel şi o lumânare.

Soferul de taxi bântuia bezmetic pe trotuar. Avea vreo 50 [citeşte mai departe]

Gabriel Sebastian S., Suceava, 6 ani. Concursul Primul fulg de nea

Ani — Sat, 03 Dec 2011 22:23:04 +0000

Pentru a vota această creaţie:

Daţi un click pe contorul de vot (mai jos, cinci picături de culoare). Dacă nu puteţi vota, înseamnă că IP-ul dumneavoastră a fost folosit deja pentru a vota această machetă şi nu puteţi adăuga un vot nou. Adăugaţi un comentariu, imediat după ce aţi votat. Mesajele (comentariile) ulterioare, care apar cu acelaşi IP, nu vor fi aprobate (o altă adresă de mail, de pe acelaşi calculator, nu ajută la validarea comentariului).

Votul va fi validat şi comentariul va fi aprobat numai dacă îndeplineşte simultan ambele condiţii de mai sus. Vor fi numărate comentariile ce apar între 4 decembrie, ora 00:00, şi 17 decembrie, ora 24:00. Pentru orice alte întrebări şi comentarii folosiţi formularul de contact din pagina principală a concursului.

Vezi pagina principală a concursului şi celelalte creaţii

Seri de Poveste: un cadou de Craciun pentru toti copiii

Ani — Wed, 30 Nov 2011 19:34:15 +0000

Dacă nu aţi aflat încă, în Bucureşti puteţi avea parte înainte de Crăciun de evenimente speciale, dedicate copiilor. Mai jos aveţi detalii despre unul dintre ele:

Vino la intre 12 si 17 decembrie la Seri de poveste, eveniment dedicat celor mici. Fundatia Principesa Margareta a Romaniei impreuna cu librariile Carturesti organizeaza cea de-a cincea editie “Seri de Poveste” Pe parcursul celor sase seri copiii, dar si parintii acestora sunt asteptati in librariile Carturesti din Verona si din AFI Palace Cotroceni, incepand cu orele 19.00, pentru a lua parte la numeroase momente educative si interesante, pline de umor si surprize. Pentru ca povestile sunt vesnice si minunate in majoritatea lor si de asemenea ele reprezinta limbajul comun pe care parintii il au cu copiii, Fundatia Principesa Margareta a Romaniei doreste ca cei mici sa aiba acces la o lume pe placul lor, pe care sa o modeleze cu ajutorul imaginatiei exact cum isi doresc, ajutandu-i sa se exprime. Pinguinul Apolodor, Spargatorul de nuci, Craiasa Zapezii, Croitorasul cel Viteaz sunt doar cativa dintre eroii care asteapta sa stea de vorba cu ei. Evenimentul isi propune astfel sa prezinte intr-un mod inedit si interactiv basme de ieri si de azi care au reusit sa faca lumea un loc mult mai frumos. Ca si in anii trecuti, fiecare seara este una speciala. Cei mici vor lua parte la reprezentatii diverse: teatru de papusi, lecturi ale povestilor preferate sau nou descoperite, proiectii de film si chiar interpretari muzicale. Pe taramul povestilor ni se vor alatura Anca Sigartau, Cristina Deleanu, Eugen Cristea, Virgil Iantu, Ada Milea, Daniela Nane, [citeşte mai departe]