|
|
În dar ţi-am adus… mai multe felicitări. Pentru că nu m-am putut hotărî…
Tocmai am primit de la o prietenă felicitările la care Elise a lucrat din greu. Şi cu mult suflet. Aşa că nu m-am putut abţine, am cerut detalii.
Apoi, pentru că nu este numai ziua mamei, ci şi a doamnelor, a pregătit pentru fiecare câte o felicitare. La exterior, un fluturaş decupat parţial. Pe care mami l-a realizat dintr-un 8. Şablonul pentru felicitare este printabil pe o coală A4.
La interior, o floricică, într-un ghiveci. Şablonul pentru floricică se printează A4, color.
Felicitări Elise!
Recomandă articolul pe contul tău Facebook
Recomandă articolul pe contul tău Facebook
Azi dimineaţă mi-am dat seama că trebuie să împachetez câteva cadouaşe. Strânse frumos ieşeau destul de mici. Chiar şi cel mai mic ambalaj era prea mare, şi se exclud cele de bijuterii. Aşadar, m-am apucat să fabric repede câteva cutiuţe pentru cadouri.
Cutia am realizat-o din carton, şi are un volum de 13cm x 8cm x 4cm. Şablonul nu a fost foarte greu de realizat, şi se asamblează simplu. Doar trebuie lipite cele patru aripioare, pe interiorul cutiei.
Pentru îndoituri, se trasează peste marcaj o linie apăsată cu ajutorul unui ac şi al unei rigle. Astfel îndoitura va fi dreaptă.
Pentru decor am realizat floricele din hârtie răsucită pe o scobitoare. La final, am adăugat puţin glitter.
Atelierul de creaţie
Recomandă articolul pe contul tău Facebook
Recomandă articolul pe contul tău Facebook
Acum mulţi ani, era o adevărată surpriză pentru mama să primească de 8 martie o poză cu piticul ei. Încă o ţin minte pe cea alb-negru, făcută în clasa a patra, cu două pampoane, căzute de la locul lor (deh, dadea bine pe vremuri să ai bentiţă cu pampoane), cravata de pionier bătută de vânt şi guleraşul sucit de la uniformă. Poezia siropoasă de lângă, şi ghioceii aferenţi, au reprezentat "felicitarea" mea pentru mama, de 8 martie.
Obiceiul se poarta încă, prin grădiniţe şi şcoli umblă tot felul de fotografi, care, în schimbul unui comision (amortizat în preţ), realizează cu mai mult sau mai puţin talent montaje cu personajele Disney, în jurul căpşorului puţin speriat…
Dar, dacă tot vrei să-i faci mamei o surpriză foto, poţi opta pentru o ramă din carton, decorată de tine. Sunt sigură că se va bucura nespus.
Materiale necesare pentru rama foto A5:
un carton A4, decorativ, şi suficient de gros pentru a sta în picioare (se găsesc la librărie, cu diverse texturi şi culori)
hârtie glasată
lipici, glitter
carton colorat
o scobitoare
foarfeci decorative
o fotografie
Am construit un şablon pentru o ramă foto cu două feţe. Primul model este unul folosind hârtie răsucită . Am tăiat benzi subţiri, de 5mm, pentru frunze şi mijlocul florii. Se foloseşte cu succes un cutter şi o riglă, pe un suport de lemn (care să poată fi distrus fără regrete). Apoi, pentru petalele florilor, benzi de diverse mărimi. Se răsucesc pe o scobitoare… şi se lipesc la final.
Cele două feţe ale felicitării se lipesc pe toată muchia de sus, aproximativ un centimetru. Apoi în partea de jos se decupează şi se îmbină. Pentru marginile ramei se pot folosi foarfeci decorative.
Se lipeşte fotografia, decupată în formă de inimioară, cerc, sau orice altă variantă, după dorinţă. Apoi se aşează floricelele pe margine şi [citeşte mai departe]
Recomandă articolul pe contul tău Facebook
Cum spuneam mai deunăzi, m-am trezit lipită de un raft. Pe lângă scopul principal care mă adusese acolo, normal, e imposibil să te abţii… şi să nu "completezi".
A fost nevoie doar de contact vizual ca să-mi dau seama că e dragoste la prima vedere cu Animale din ciucurei, Colecţia Puişorul Năzdrăvan – Editura Teora. Cărticica explică pe înţelesul unui copil de grupa mică cum să realizezi animale din… ciucuraşii aflaţi în săculeţul ataşat. Păreau atât de moi, încât cereau să-i iei de pe raft.
Irisuca mea a găsit cartea în geantă. Nu de alta, dar stătea încă pitită; prefer să le arăt surprizele pe rând.
Mamiii, uite, facem un pinguin!!
Uf, toată săptămâna trecută au avut la grădi lecţii despre animalele polare. Au modelat pinguini, au desenat pinguini, au făcut măşti de pinguini, şi… normal, pinguin făceam şi acum!
Am pus toţi ciucuraşii într-o cutie, să-i vedem mai bine. Dacă erau comestibili, cred că i-ar fi mâncat, că nu-şi mai lua mâna de pe ei. Ne-am apucat de lipit. Cărticica conţine, pe lângă ciucuraşi, şi un tub cu lipici. Pare aracet, sau, în orice caz, ceva ce poate fi folosit în siguranţă de copii. La început se specifică… să ai răbdare să se usuce lipiciul… dar ţi-ai găsit. Nu se întărea destul de rapid pentru cât de nerăbdătoare era piticania să smotocească pinguinul. Aşa că am trecut la artileria grea, cu „Picătura”, şi s-a lipit instant. Eu puneam lipiciul, ea lipea ciucuraşul, şi-am reuşit să facem primele animale din ciucuraşi fără să ne lipim degetele. Bine-nţeles că nu ne-am oprit la pinguin, că suferea săracu’ de singurătate, aşa că am continuat cu celelalte animale. O plăcere, cred că e [citeşte mai departe]
Recomandă articolul pe contul tău Facebook
Zilele trecute am învăţat şi eu ceva de la Năzdrăvani. Căci până la urmă, acesta e jocul. Să învăţăm unii de la alţii. Aşadar, pentru prima dată am auzit de quilling. Dar din filmuleţul demonstrativ cel mai mult m-au impresionat florile. Aşadar, am încercat. Am avut o problemă cu benzile de hârtie, căci nu erau suficient de lungi, dar a mers să folosesc şi două simultan. Mai greu cu răsucitul pe scobitoare (tnks Lili!), dar iată ce-a ieşit:
Ei, dar când te apucă, nu te mai opreşti. Am continuat.
Cu ajutorul perforatoarelor decorative, am realizat floricele de două dimensiuni. Merg şi decupate, dar e o muncă titanică. Puţin glitter, 3 paiete, şi felicitarea este gata.
A treia încercare a fost una mai complicată. Întâi am construit şablonul pentru felicitare. La decupaj trebuie potrivite îndoiturile, în aşa fel încât partea din stânga să se suprapună cu cea din dreapta aproximativ 5mm. De asemenea, inimioarele se crestează în adâncime, pentru a permite îmbinarea. Se decupează, apoi începe decorarea.
Marginea inimioari am perforat-o cu inimioare. Apoi am lipit o a doua inimă, care să se vadă şi în exterior, şi pe sub inimioarele decupate. Am adăugat două inimioare roşii, care să acopere îmbinările, dar lipite cu grijă, numai pe margini.
Interiorul se decorează după inspiraţie. Eu aveam floricele şi le-am folosit. Talent la pictură mai puţin, dar mi-am dat silinţa. Pentru exterior am revenit la quilling.
La mulţi ani, mămico!
Atelierul de creaţie
Recomandă articolul pe contul tău Facebook
Recomandă articolul pe contul tău Facebook
De departe cea mai amuzantă activitate a acestei primăveri (până acum) a fost decorarea clasei de la grădiniţă. Deh, când te chinuie talentul, te oferi voluntar… şi… mă simţeam ca peştele în apă. Decoraţiuni şi spaţiu de decorat, idei grămadă, aşa că m-am apucat de treabă. Mi-am luat rolul de secund foarte în serios, şi mi-am dat silinţa să-i las pe copii cu gura căscată.
Singura idee care nu era în plan… era… un cuib de rândunele. Care mi-a venit aşa, ca nu ştiam ce să punem pe stâlpul din mijlocul clasei. Am pus mâna pe foarfecă… şi mi-am ales materiale. Întâi, cuibul făcut din carton. Am lipit bine marginile, şi ca să fiu sigură că stă i-am mai aplicat şi câteva capse. L-am decorat apoi cu autocolant catifelat. Semăna foarte mult cu autocolantul din comerţ, folosit pentru îmbrăcarea uşilor, atât că era catifelat. Şi maro. Dacă aveam timp, poate încercam ceva din lut. Ar fi arătat tare fain, să mă joc de-a rândunica şi să fac un cuib veritabil.
Apoi l-am prins pe perete. În patru colţuri, ca să nu cadă. L-am umplut cu vată, şi pe deasupra am pus iarbă decorativă.
Pui de rândunică… sunt făcuţi din material negru, catifea roşie, hârtie glasată, şi puţină acuarelă. Am tăiat pătrate de pânză neagră, cam de 8×8cm. Le-am pus vată la mijloc, cam cât să iasă o minge de ping-pong. Am legat cu aţă, şi a ieşit astfel şi un pic de gât. Ciocurile sunt două triunghiuri, foarte ascuţite, suprapuse. Le-am îndoit la bază şi le-am prins de cap cu un bold. Peste îndoitură am lipit un semicerc din catifea roşie. Aşa i-am făcut şi guşa, şi nici nu se vede îndoitura. La final, ochii cu acuarelă albă.
Fi-mea, asistent de regie la toată operaţiunea, este complet nemulţumită. De ce? Pentru [citeşte mai departe]
Recomandă articolul pe contul tău Facebook
Se pare că surprizele la proba de mărţişoare abia încep. Andra tocmai a trimis la expoziţie trei mărţişoare deosebite, realizate din hârtie răsucită. M-a impresionat.
Mulţumim Andra pentru exemplul din filmuleţul demonstrativ!
Recomandă articolul pe contul tău Facebook
Recomandă articolul pe contul tău Facebook
Mi-au placut foarte mult şi mărţişoarele cu care s-a înscris în final la proba năzdrăvanilor, dar am ţinut să vi le arăt şi pe cele care nu s-au încadrat cerinţelor. Mărţişoarele sunt realizate din din frunze şi flori uscate în cuptorul cu microunde. Iar mie îmi plac foarte mult.
Recomandă articolul pe contul tău Facebook
Recomandă articolul pe contul tău Facebook
Se pare ca vulpea geometrică a fost considerată foarte interesantă, cel putin dacă iau în considerare feedbackul privat. Aşadar, am scos din cutiuţă şi am doilea model pe care l-am primit de la grădi. De data aceasta, un căţel. Pentru cine are chef de joacă cu şabloanele geometrice, iată încă un model.
Recomandă articolul pe contul tău Facebook
Recomandă articolul pe contul tău Facebook
Când Irisuca se apucă de lipit, ideile îi vin continuu… În febra ce ne-a cuprins săptămâna asta, privind confecţionarea mărţişoarelor, un episod aparte a fost cel "pentru doamna".
De ajutat, am ajutat-o puţin. Adică i-am decupat fluturaşii, albinuţa, şi floricica din stânga. Plus suportul. Apoi a lipit singurică. Floricica din dreapta este realizată din confetti. Le-am găsit la articole pentru party, la punguţă. Caut încă steluţe, dar parcă au intrat în pământ.
Cred că e evident, felicitarea-mărţişor reprezintă un peisaj de primăvară. Soarele străluceşte sus pe cer, nu avea cum să lipsească ustensila ei preferată, lipici-glitter. Apoi pixul cu sclipici… (se asigură de câte ori îl foloseşte că îi cumpăr altul când se termină ).
Fiecare fluturaş stă pe o floare. Am convins-o să-i lipească puţin lângă, să se vadă şi floricelele. Apoi a cerut o albinuţă. Care… are miere pe picioruşe (cele două paiete).
La final, nu putea lipsi din peisaj o zână, şi cine alta decât Clopoţica.
Acum să vedem, ce va spune doamna când va primi mărţişorul. Dar ea este încântată de realizare.
Recomandă articolul pe contul tău Facebook
Recomandă articolul pe contul tău Facebook
|
|
Ne jucam...
de-a concursul.
Cele mai apreciate articole ale saptamanii