Talente... de Năzdrăvani » Ce pot face doua maini dibace

Sa coasem frumos!

Ani — Sun, 25 Jul 2010 03:32:40 +0000

Pentru următoarele două săptămâni, Năzdrăvanii au de rezolvat una dintre cele mai dificile probe de până acum. Au nevoie de sprijinul unei bunici sau al unei mămici, dar cred că şi un tătic s-ar descurca. Până acum se pare că nici unul dintre copii nu a mai lucrat cu acul, şi, ca să citez o părere de mămică, pentru toate există un început. Sper ca copiii să perceapă această probă ca provocatoare şi interesantă, si să-i facă faţă cu succes, iar la final să poată spune: noi ştim să coasem.

Materiale necesare:

carton alb şi o imprimantă, pentru printat şabloanele exerciţiilor (pot fi printate pe carton A4, sau chiar 2 imagini pe o coală). un ac bobine de bumbac colorat, de la mercerie, sau aţă de papiotă, în două sau trei fire. o forfecuţă

Pentru început, vor fi printate şabloanele. Apoi, cu ajutorul acului, vor fi perforate toate punctele marcate pe desen. Pentru aceasta se aşează cartonul pe o pernă, şi se perforează cu ajutorul unui ac cu gămălie (de preferat unul cu gămălie de plastic, decorativă).

Vor fi alese culorile în funcţie de marcaj, dar, dacă nu există una disponibilă, se alege ceva potrivit. Pentru realizarea cusăturilor pe carton, aţa trebuie trasă cu atenţie, pentru a nu tăia cartonul, şi nici nu trebuie strânsă prea tare. Mai jos sunt câteva exemple de cusături simple. Firul întrerupt este sub carton, cel continuu – deasupra, şi este cel care va realiza modelul cerut. Este mai puţin important la început cât de ordonat se lucrează pe verso.

Pentru a realiza o linie întreruptă, acul trece o singură dată prin punctul perforat. Se începe de pe spate, şi se continuă pentru realizarea modelului.

Pentru a realiza o linie continuă, se procedează ca mai sus, la o linie întreruptă, atât că drumul va fi [citeşte mai departe]

De sezon: copiii fac compot

Ani — Tue, 20 Jul 2010 07:17:06 +0000

Ce ar fi vara dacă nu s-ar face conserve în casă? Căci nu te poţi numi gospodină adevărată dacă nu umplii cămara cu borcane de murături, sticle cu suc de roşii, şi borcănele de compot pentru la iarnă. Ok… nu sunt gospodină, dar am noroc că este mama. Şi că am maşină… Mi-aş dori să ştiu, măcar să pun murături, dar ce să fac!? M-am resemnat, nu mă pot pricepe chiar la toate, iar la cratiţă sunt antitalent. Şi cum oricum mamei îi ies foarte bune, nu mi-am mai bătut capul cu ele până acum.

În schimb am o variantă de făcut compot, dar de către copii. Şi ca exemplu, un colaj de-al Irisucăi de la grădiniţă: borcanul cu compot. Pentru preparare, se foloseşte următoarea reţetă:

Se iau fructele, gata desenate, sau se desenează, dacă copiii sunt mai măricei. Se colorează şi se decupează cu grijă. Se ia apoi un borcan de compot, sau se desenează, suficient de încăpător, şi se lipesc cu grijă frunctele, astfel încât să încapă cât mai multe. Pot fi suprapuse, şi, atenţie, se decupează părţile care nu "se văd".

Materiale necesare:

forfecuţă, lipici creioane colorate, carioci sau acuarele coli albe de hârtie pentru desen, sau o imprimantă pentru şabloane.

Şabloanele nu sunt exact cele din model, dar sper să fie suficient de atractive.

Şi cu aceasta, spor la lucru! …şi poftă bună!

Atelierul de creaţie

Recomandă articolul pe contul tău Facebook

Margele modelate din pasta ceramica si pictate

Ani — Sat, 17 Jul 2010 09:03:39 +0000

Năzdrăvanii mei au avut ceva de furcă cu mărgelele din pastă ceramică. Au prins ei gustul de când le-am făcut eu pe primele, pentru a putea explica mai uşor cerinţele probei din această săptămâna. Dar trebuie să aibă răbdare, nu trişăm şi nu lucrăm în avans.

Săptămâna aceasta ne-am cam luat cu treaba… şi aşa abia joi am avut timp de modelat biluţele. Din fericire, am făcut rost de paie mici, dintr-un plastic mai solid, de la sucuri de 200ml. Copiii au găsit un mod mai uşor de a modela biluţele. Le făceau rotunde, în palmă, apoi înfigeau paiul. Mult mai practic decât le explicam eu. Am profitat de câteva forme de steluţe şi floricle, şi le-am apăsat peste mărgele, pentru a crea o urmă uşor de pictat ulterior. Şi un mărţişor buburuză a fost folosit.

A urmat o noapte de răbdare, căci au stat la uscat. Dimineata le-am mutat pe pervaz, la soare, şi la prânz le-au pictat. Am adăugat din nou răbdare, să se usuce primul strat de culoare. Copiii făceau vânzar în balcon: Avem bomboane… cine vrea o bomboană pe băţ… Din fericire s-au uscat repede în faţa ventilatorului. Şi… a urmat decorul.

Andrei le-a expediat, în stilul lui caracteristic. Ce atâta artă, mai abstract, şi să nu pierzi foarte mult timp. Nu mai zic că lui se păreau nemaipomenite şi simple, fără nimic. A fost simpatic când a venit cu una dintre ele. Îi făcuse doi ochişori roşii, şi îmi zice că e un ţânţar, să nu îi scot paiul… i-am explicat că trebuie să le pune pe aţă, deci… nu se poate. Cel mai mult mi-a plăcut mărgica cu albastru şi verde. Mi-a explicat că este planeta Pământ, iar pata galbenă este deşertul Gobi. Mai e una, care nu se vede, şi e [citeşte mai departe]

Margele modelate din pasta ceramica

Ani — Sun, 11 Jul 2010 05:00:09 +0000

Pentru că este vacanţă, şi timpul liber nu este îngrădit prea mult într-un orar, probele pe care trebuie să le rezolve Năzdrăvanii mari şi mici necesită puţin mai multă atenţie. Pentru această săptămână m-am oprit asupra unei unei idei care aşteaptă de mult timp să ajungă pe masa de lucru. Modelaj, dar nu numai…

Materialele necesare pentru această probă sunt:

câteva paie de plastic, sau orice beţişor asemănător. pastă ceramică pentru modelaj acuarele tempera sau la borcănel pensule, mai ales cu vârful subţire.

Se adaugă muuultă răbdare, ca ingredient principal.

Tema acestei săptămâni constă în realizarea unor mărgele pictate manual, din pastă ceramică. Pasta se găseşte la librărie, gata preparată pentru modelaj. Poate fi albă sau colorată. Pacheţelele sunt mai mici sau mai mari, iar preţurile oscilează între 10 şi 20 ron. Pentru început, se taie pasta în cubuleţe, cam de dimensiunea ce se doreşte pentru mărgică, apoi se modelează în jurul paiului. Dacă se lucrează cu grijă, după uscare, paiul poate fi retras. Dacă nu, va fi tăiat cu un cutter la extremităţi.

Mărgelele pot fi rotunde, sau cu ajutorul unei rigle pot căpăta o formă cu feţe plane.

Pentru a finaliza mărgelele, sunt necesare mai multe etape, căci modelajele au nevoie de o zi pentru a se usca. Nu ştiu dacă merge uscarea rapidă în cuptorul cu microunde, aşa că nu recomand idei "salvatoare", ci doar mai multă răbdare.

În etapa de pictură, mărgelele vor fi lăsate pe suport. Se pictează mult mai uşor. Din acest motiv, se va lăsa suficient spaţiu între ele. După experienţa modelatului, trei mărgele pe un pai sunt mai mult decât suficiente. Se va picta primul strat de culoare, se vor lăsa iar la uscat (dacă răbdarea s-a epuizat, poate fi folosit un uscător de păr sau un ventilator), şi abia la [citeşte mai departe]

Ploua… ploua… decor de toamna

Ani — Sat, 10 Jul 2010 08:35:38 +0000

Deja luna iulie începe să devină o depresivă lună de toamnă. În loc de raze de soare, dimineaţa am parte de nor şi ploaie. Am schimbat garderoba de vară, şi tot în dulapul cu cea de toamnă-iarnă ajung. Am început fără să vreau să mă gândesc la decoraţiuni de toamnă. I-am promis doamnei educatoare că îmi voi da silinţa să o ajut cu decorarea clasei, în aşa fel încât copiii să aibă o surpriză plăcută când vor sosi în toamnă la grupa mare.

În primăvară copiii au fost încântaţi de mulţimea de fluturaşi, albinuţe şi rândunele prinse în tavan cu fir de naylon. Acum e toamnă. Parcă nu ar merge tot rândunele… deşi aşa cum au venit, pot şi pleca . Bun, dar trebuie să facem şi ceva de toamnă. Şi cum vremea de afară m-a "inspirat", propun un… nor de ploaie.

Materiale necesare:

carton alb şi albastru o rolă de naylon de pescuit, subţire. foarfecă, un ac imprimantă pentru şablon

Şablonul poate fi printat şi A3 dacă este nevoie. Dacă se printează A4, trebuie setată imprimanta. Picăturile de ploaie se perforează cu acul, sus şi jos, şi se înşiră pe firul de naylon după preferinţe. Se printează pe carton, pentru mai multă stabilitate, şi pentru ca fiecare parte să fie colorată. Poate fi printat şi pe carton alb, şi pictat ulterior, dar cartonul colorat economiseşte mult efort.

Şi pentru că tot trebuia să fie ceva de toamnă, m-am gândit la câteva frunze suspendate, cu puţin efect de plutire. Pentru decor în clasă cred că vor arăta interesant.

Materiale necesare:

carton maro, sau nuanţe de frunze uscate o rolă de naylon de pescuit, subţire. foarfecă, un ac imprimantă pentru şablon

Se perforează cu acul frunza decupată şi se trece firul de naylon, pentru a arcui frunza, apoi se suspendă de tavan. Cum le-am prins noi? Am legat [citeşte mai departe]

Colaje din paste fainoase

Ani — Wed, 07 Jul 2010 07:38:58 +0000

Printre materialele cu "tradiţie" la lucrul în grădiniţe sunt pastele făinoase. De diferite forme şi mărimi, pictate, pot fi folosite în cele mai diverse moduri. Demult erau nişte paste pătrăţoase, ca nişte cubuleţe. Ieşeau nişte coliere de mărgele minunate din ele, toate păpuşile noastre aveau câte unul. Şi aveam o plăcere sadică să le spargem una câte una când doamna nu era atentă.

Ingredientul de lucru s-a păstrat. Ieftin, şi se lucrează uşor. Am găsit şi în mapa Irisucăi câteva zambile frumos pictate. Prima dată am crezut că sunt lăcrămioare, dar erau colorate… Colajul a fost completat cu câteva frunze din hârtie glasată. Şi a ieşit minunat, pentru patru anişori. Oare ce ar putea face cu mai multe tipuri de paste?!

Recomandă articolul pe contul tău Facebook

Colaje din benzi de hartie creponata

Ani — Fri, 02 Jul 2010 12:49:06 +0000

Nu am fost niciodată un fan al artei mult prea abstracte. Prefer ca atunci cand privesc un tablou să mă simt bine, şi nu să-mi chinui neuronul într-o încercare disperată de a pătrunde – nu sensuri ascunse, ci măcar sensul acelei creaţii. Dar fiecare poate vedea ceva într-un tablou… Îmi amintesc de Cruela Devil, în 101 dalmaţieni (2), când descoperă tablourile albe cu pete negre. Până şi artistul era mirat că cineva poate fi în extaz privind creaţiile sale.

Avem de la grădi destule creaţii, mai mult sau mai puţin reuşite. Dar tabloul alăturat m-a lăsat fără replică. Domnişoara educatoare ne-a notat legenda: Castel cu uşă şi turn (?), cu prinţ şi prinţesă care dorm. E noapte. Am privit. Şi cred că am priceput care e turnul. Dar în rest…

Am scanat şi am chemat autorul. Mami, ai ales castelul meu!!!! Uite, vezi scările? duc sus, la prinţesă, e în turn, ca Aurora. Şi în acest moment m-am simţit ca sfetnicii din hainele cele noi ale împăratului… Hmm… oare chiar sunt eu ălă prost care nu vede hainele?! Dacă copilul era entuziasmat, am tăcut. Şi am privit în continuare…

În schimb mi s-a părut minunată ideea de colaj din benzi de hârtie. Se poate lucra mult mai repede, şi acoperi pe model de mozaic un spaţiu mult mai mare, fără să pună la încercare răbdarea piticilor.

Şi nu este nevoie decât de o foarfecă, hârtie creponată, lipici… un contur şi multă imaginaţie.Benzile de hârtie au aproximativ 1×2,5cm.

Atelierul de creaţie

Recomandă articolul pe contul tău Facebook

Indoituri cu sarmulite

Ani — Fri, 11 Jun 2010 20:39:21 +0000

N-aş sti sincer să denumesc aceste materiale… pur şi simplu le-am văzut într-un bazar şi mi-a venit o idee. Iar cum ambalajul era în chineză, iar singurul cuvânt în engleză era "panglică", prefer să le descriu. Sunt două sârmuliţe care răsucesc între ele un puf sintetic, şi rezultă baghete colorate. Le-am descoperit în timp ce căutam… nici eu nu ştiu prea bine ce, căscam de fapt ochii pe la ambalaje. Instrucţiunile, tot în chineză, compensau cu câteva imagini. Exemplele erau o căpşună şi o cireaşă. Şi cum tocmai avusesem la Năzdrăvani probe cu cireşe, mi-am zis să încerc şi o altfel de cireaşă. Sunt amuzante şi pufoase, se îndoaie foarte uşor, de ce să nu ne jucăm cu ele?!

Dar n-a fost deloc atât de uşor cum părea la prima vedere… căpşuna s-a lăsat chinuită, frunzele le-am început bine, dar finalul… jalnic. Nu s-a prea prins nimeni ce fruct e. La cireşe am schimbat strategia, nici nu erau prea dificil de realizat. Au şi ieşit foarte bine.

Dar… s-au terminat modelele, şi chineză tot nu ştiu să văd ce mai spuneau pe-acolo. Idee nouă: să folosesc ca model cărticica pentru realizat animale din baloane. E drept că nu se compară, dar ideea e apropiată. Aşa a luat naştere un melc. Cu o singură culoare nu ar fi fost vizibilă spirala, cu două e mai bine. O floricică nu părea grea, şi chiar a ieşit nesperat de bine. Iar apoi… pentru că e drept, talentul e chinuitor, am încercat o lebădă. Cea din balon arăta minunat, dar nici a mea nu a ieşit rău. Acum mai rămâne să văd ce vor confecţiona piticii mei din ele, căci eu m-am jucat destul.

Atelierul de creaţie

Recomandă articolul pe contul tău Facebook

Morisca, invarte-te…

Ani — Sun, 16 May 2010 06:10:51 +0000

Primăvara copiii sunt plini de energie, poate că au strâns-o peste iarnă. Biciclete, trotinete, role, toate sunt buni prieteni de joacă. Dar un farmec deosebit o au jucăriile zburătoare. Şi nu, nu elicoptere cu telecomandă, ci cele pe care reuşeşti să le confecţionezi singur. Un avion confecţionat corect, care planează liniştit, un zmeu pe care reuşeşti să-l ridici singur… o morişcă, ce se învârte fără motor.

Moriştile din hârtie mi se par cele mai uşor de confecţionat şi cele mai amuzante. Şi, normal, n-ar avea nici un farmec să fie albă.

Materiale necesare:

o coală A4 sau un carton colorat. un ac cu gămălie o mărgică un beţişor sau stinghiuţă. culori, decoraţiuni, forfecuţă simplă sau decorativă.

Cele mai rezistente sunt moriştile confecţionate dintr-o folie de acetofan. Dar cum materialul este mai rar, şi nu la îndemâna copiilor, vom confecţiona una din carton. Pentru aceasta avem nevoie de un pătrat. Se poate printa direct şablonul (click pe poza alăturată), sau se poate confecţiona unul prin îndoirea unei coli a4 şi înlăturarea spaţiului în plus. Se taie apoi pe diagonale, cu o foarfecă, dar nu în totalitate. Pentru o coală A4, 11 cm în adâncime sunt suficienţi. Se poate folosi o foarfecă decorativă, pentru un efect mai interesant.

Se colorează morişca pe interior şi exterior, apoi se trece acul cu gămălie prin punctele marcate. Întâi prin toate punctele din colţuri, apoi prin cel din mijloc. În acest moment se poate înfige într-o stinghiuţă sau beţisor, ideal ar fi unul de la vata pe băţ de la plimbarea de duminică. Poţi ca, între morişcă şi beţişor să introduci o mărgică pe acul cu gămălie, o va ajuta să se învârtă mai uşor.

Prinde apoi morişca de bicicletă sau trotinetă. Spor la joacă!

Detaliile probei din această săptămână | Atelierul de creaţie

citeşte mai departe]

Cosulet impletit din ata

Ani — Thu, 25 Mar 2010 11:25:36 +0000

Recunosc că mă chinuia de ceva vreme ideea unui coşuleţ. Aveam în minte ideea… şi mi-am zis că merită încercat.

Materiale necesare:

o bucată de polistiren scobitori un ghem cu aţă o fâşie de carton câteva ace cu gămălie

Pentru început, se potriveşte bucata de polistiren pe dimensiunile dorite ale coşuleţului. Se înfig scobitorile, la 2-3 cm una de cealaltă şi începe împletirea. Aţa este învârtită complet în jurul scobitorii, nu trece printre ele ca la jaloane. Se repetă operaţiunea până se ajunge sus. Scobitorile mele s-au cam mişcat, iar după ce le-am aşezat la locul lor, coşuleţul a căpătat o formă mai rotundă. M-am apucat să "rotunjesc" cu un cuţit şi suportul, numai că… am tăiat pe lângă scobitori, şi a fost nevoie să improvizez câteva bucle de aţă pentru a menţine coşuleţul. Planul meu era ca partea de jos a suportului să fie îmbrăcată cu o bandă de carton, asemănătoare mânerului.

Pentru acesta, se taie o bandă de carton, pe care se bobinează aţa cu grijă, fir lângă fir, până este acoperită în întregime. Apoi, cu ajutorul acelor cu gămălie, este adăugat mânerul.

După prinderea lui se bobinează aţa peste întreg suportul, ca în imagine. Este bine să urmeze şi în partea de sus încă 2-3 fire de aţă printre scobitori, care să acopere şi mânerul.

La final am adăugat puţină hârtie creponată tocată, şi câteva ouă mici de ciocolată, din rezerva pregătită de Iepuraş.

Alte exemple la Atelierul de creaţie

Recomandă articolul pe contul tău Facebook