Sâmbătă. Soare, frumos afară. Aveam în program să mergem la două dintre activităţile propuse în cadrul Festivalului de Ştiinţă. Ratasem vineri Noaptea cercetătorilor, am fi vrut tare mult să ajungem să vedem la Antipa cum se prepară insectele… dar… poate altă dată. Aşa că am pornit către expoziţia Xperiment, organizată la Institutul francez. Nu eram la prima „Xperienţă”, am fost şi anul trecut la cea organizată în Băneasa şi ştiam că vom avea ce vedea.

Expoziţia a fost dedicată cunoaşterii corpului uman şi nu numai. Am poposit cred vreo jumătate de oră, am plecat când copiii au considerat epuizate posibilităţile de testare. M-am bucurat că anatomia a fost una din materiile mele preferate, a fost chiar simplu să demontez cu ei un trunchi uman, să scoatem toate organele, să le identificăm şi să vedem la ce folosesc. Mai mult, am fost tare mândră de Andrei, care le-a recunoscut fără probleme, dovadă că investiţiile în enciclopedii nu au fost făcute degeaba. Am probat ochelari cu vedere de insecte sau animale, am miscat degetele cu ajutorul tendoanelor, am dat noroc cu un schelet şi ne-am uitat ce oase ne-am rupt noi (exemplu unic din fericire!), am stat în echilibru, am recunoscut prin pipăit diferite părţi ale corpului, ne-am uitat cu lupa la insecte, am desenat în oglindă. Erau interesante şi câteva panouri sonore, numai că indicaţiile erau în engleză… şi nu ştiu câţi dintre copiii mici erau capabili să înţeleagă.

Una peste alta, a meritat tot drumul. Cu entuziasmul gata câştigat, am pornit spre Muzeul de Istorie, unde era găzduită o altă expoziţie a festivalului, O privire spre trecut: tehnologia de acum un secol. Aici – dezamăgire. Semnalistica lipsea cu desăvârşire, şi nici plasatorii de la intrarea în muzeu nu păreau să aibă prea mult habar ce căutăm. Am întrebat de expoziţia cu tehnică fotografică, şi am fost îndrumaţi către expoziţia de fotografie a lui Radu Florescu. Am aflat în cele din urmă unde trebuia să mergem… în spate, intrarea angajaţilor. Să nu vă închipuiţi că pe acea uşă era lipit vreun afiş, ceva… deşi era zonă de trafic, fix în faţă bisericii Stavropoleos, unde se tot perindau grupuri de turişti. Intri, urci la etajul II. Dacă vii pe jos de la Romană, e fix ce ai nevoie! Aici… pustiu. Nimeni. O sală mare, şi cam goală, două vitrine cu aparate foto, restul exponatelor – interesante, dar fără legătură cu tematica anunţată. Da, aveau legătură cu ştiinţa – Carol Davila, Cantacuzino, Vlaicu, Vuia, Racoviţă… dar mă aşteptam ca prezentarea să fie mai cursivă, un pic mai de interes pentru publicul mic, o poveste adăugată pentru a-i atrage. Nu ştiu cât de complicat ar fi să selectezi măcar o pagină de wikipedia să pui lângă exponat, dacă nu e timp de cercetare şi compoziţie. Sau poate fac eu parte din publicul pretenţios, care vrea mai mult decât o etichetă 9×6 lângă exponat!

Am adăugat o experienţă, am învăţat, altfel, încă un pic, şi mergem mai departe :), mai ales ca suntem norocosi sa putem avea atat de usor acces la astfel de evenimente.