Din viata de blogger

O spun, uneori cu mândrie, alteori cu uimire, s-au strâns ceva ani de când există "Talente de Năzdrăvani". Din fericire pentru mine, experienţe negative nu am avut foarte multe, şi din fiecare eveniment ori concurs organizat am învăţat câte ceva, regulamentul s-a perfecţionat în timp, sunt greşeli pe care nu le mai repet, ori decizii pe care nu am vrut să le iau… dar nu am avut de ales.

Nu mi-au plăcut niciodată tentativele de fraudă, de niciun fel. De la folosirea sistemelor de schimburi de voturi, care va spun sincer că îmi provoacă cel mai profund dispreţ, la încercările de a trece peste regulament, a înregistra mai multe voturi de pe un calculator… de exemplu, dacă nu îţi este permis decât un comentariu cu numele real, hai să mai adugi şi bunica, şi pisica, cu toate adresele de mail pe care le ai… În panoul de administrare se vede imediat IP-ul, faptul că a fost folosit acelaşi calculator… O să mă întreb veşnic ce corzi atinge un premiu, încât să uităm să fim corecţi? şi mai ales în concursurile pentru copii… ce lecţie îi învăţăm pe cei mici?

Dar azi mi-am început ziua enervându-mă cumplit, când am văzut ce articol a postat Toni, aici. Pe Toni şi pe Daria le ştiu de multă vreme, când au participat prima dată la un atelier de-al meu. Am văzut când s-au născut "Piticii-voinici", şi atât cât timpul şi resursele mi-au permis-o, am dat o mână de ajutor.

Pe scurt, Toni a organizat un concurs, împreună cu Căsuţa din poveşti, www.casuta-dinpovesti.ro (aş pune link activ, dar sincer, nu vreau să contribui la creşterea PR-ului lor, asa că o să va rog să copiaţi adresa în browser daca sunteţi curioşi), prin care participanţii aveau trei variante de "câştig":
(a) 20 % discount la 10 copii (la un meniu de petrecere copii )
(b) un animator gratis (la alegere) timp de 1 1/2 ora la o petrecere de copii
(c) 10 % discount meniu +1 ora gratuita cu un animator la alegere.

De ce nu am participat eu la concurs?

Prima, pentru că din principiu, nu particip la concursurile care cer "Like" pe facebook, acelaşi motiv pentru care nu veţi vedea aici, pe Talente, concursuri care să vă oblige să daţi Like. Un like [pentru vânătorii de astfel de dovezi de "dragoste"] este foarte preţios, dacă este dat conştient. Dau like atunci când îmi place conţinutul, când consider că este relevant pentru cei aflaţi în "friedship" cu mine pe reţea. Uneori prefer să dau like folosind contul personal, unde au acces prietenii apropiaţi. Dar şi atunci gândesc înainte de a da acel click, pentru că, cel puţin din punctul meu de vedere, îţi asumi o responsabilitate spunându-le prietenilor "mie mi-a plăcut acest lucru". Nu ştiu ce e mai important. Să ai 100 de new like, şi să-şi seteze opţiunile ca ştirile tale să nu le apară în feed (ori unlike), sau să ai 10 new like, care să şi comande produsul?

Am avut şi eu concursuri în care sponsorul mi-a spus că este interesat şi de facebook, şi singurul lucru pe care am vrut să-l fac a fost să includ în pagină caseta de like. Dacă participanţii au considerat că merită un like, au dat. Dar nu li s-a cerut, nu a fost condiţie de participare. şi voi face în continuare acest lucru, la cerere. Dar nu mai mult.

O dovadă este propria mea pagina de facebook, pe care nu am promovat-o. Am adăugat doar caseta aici, în stânga, şi nu am făcut nimic. Poate 2000 de simpatizanţi nu e mult, dar ştiu că sunt sinceri, şi acest lucru contează mai mult decât orice altceva! La asta ar trebui să se gândească mai întâi oricine doreşte să câştige un like. Dacă e vorba doar de cifră, se pot cumpăra mii, cu preţ de 2-3 euro, dar dacă vrei valoare, trebuie să te gândeşti mai departe de atât.

Al doilea motiv pentru care nu am participat este cel legat de premiile în sine. Pentru că nu câştigi efectiv un produs sau serviciu, ci trebuie să investeşti ulterior, iar reducerea oferită chiar nu mi s-a părut atrăgătoare. Cred că aveau mult mai mult de câştigat dacă ofereau o invitaţie pentru doi copii, la locul de joacă, decât această reducere. Dar mă rog, încâlcite sunt gândurile oamenilor care ţin locul departamentelor de marketing…

Pentru mine concursul nu a fost atrăgător absolut deloc, şi chiar îmi propusesem să văd ce succes poate avea un concurs atât de restrictiv. Vrei şi numai participanţi din Bucureşti, şi cu o situaţie financiară medie, astfel încât să îşi permită o petrecere la un loc de joacă. Eu cel puţin nu-mi permit aşa ceva.

Dar când îţi asumi un concurs, când decizi să îl sponsorizezi, ai aşteptări, ai riscuri pe care trebuie să le iei în calcul. Atât ca organizator, cât şi ca sponsor. Dar nimeni nu oferă garanţii. Da, eu ştiu ce ofer, ştiu ce abonaţi am, la feed, la newsletter, care îmi este reţeaua în care pot ajunge. Sunt argumente în favoarea mea, care mă ajută să aduc portalului meu un plus de valoare. E normal ca sponsorul să fie interesat de aceste lucruri. Dar comunicarea trebuie să fie deschisă. Ce anume îţi doreşti în urma unei acţiuni de promovare? Cum putem atinge împreună acele obiective? şi este posibil ca, chiar şi atunci când toate variantele au fost analizate, concursul să nu aibă succes.

Ştiu că în relaţia cu blogurile foarte mulţi sunt cei care merg pe încredere, nu pe angajamente scrise. Pentru că, cel puţin pentru mine, a începe un concurs, şi apoi a nu-ţi onora promisiunile este cea mai jalnică reclamă pe care ţi-o poţi face. Nu vreau să mă gândesc ce simte acum Toni, sau cum m-aş simţi eu să mă trezesc, în timpul unui concurs, că nu mai am premiile promise. Sper să nu încerc niciodată sentimentul. Dar ceea ce au făcut cei de la Căsuţa din poveşti este o reacţie infantilă la realitate. Şi-au luat… jucăriile şi au plecat, pentru că participarea nu a fost la înălţimea aşteptărilor. Poate că 20 de participanţi nu erau un succes nemaipomenit, dar în loc să se gândească că sunt 20 de potenţiali clienţi, care îşi permit serviciile oferite de ei, au anulat angajamentele, fără să ia în calcul măcar un premiu simbolic, de consolare.

Deja am scris suficient, şi închei cu câteva întrebări, la care chiar vă rog să răspundeţi (la care doriţi, la care puteţi):

  • Ce gen de concursuri agreaţi?
  • Ce vă motivează să participaţi la un concurs online?
  • Care sunt motivele principale pentru care decideţi să nu participaţi la un concurs?
  • Ce părere aveţi despre atitudinea celor de la Căsuţa din poveşti?

Ca să vă "motivez", voi oferi prin tragere la sorţi două premii, cărţi pentru copii, pe care le trimit eu. Ca termen pentru concurs, joia viitoare, ora 9. Comentaţi cu numele real, un singur comentariu, şi pentru că este concursul meu, voi bloca orice încercare de frauda.


Edit:

Balada capsunilor fara culoare, Zully Mustafa, Editura Akademos Pot să anunţ că premiile vor fi două cărţi: Balada căpşunilor fără culoare, de Zully Mustafa. Despre carte puteţi citi aici, mie mi-a plăcut foarte mult. Cărţile le am de la ultimul atelier, un exemplu care se potriveşte forte bine cu articolul de faţă. Deşi am făcut tot ce s-a putut, atât eu, cât şi Editura Akademos, "ceva" n-a mers. Dar, pe lângă faptul că nu s-au retras, premiile neacordate au rămas la mine. Le mulţumesc pe această cale pentru toată amabilitatea de care au dat dovadă.

Cosulet pentru oua din hartie

cosulet-x-o2

Am tot căutat primăvara aceasta pe net un model de coşuleţ din hârtie, pentru a putea "ambala" frumos ouăle încondeiate pe care le vom face anul acesta la grădiniţă. Am găsit o mulţime de idei, dar majoritatea erau greu de realizat la 4-5 ani, şi chiar cu grupă mixtă, variantele origami ridicau dificultăţi. În cele din urmă l-am zărit pe Facebook, şi am păstrat ideea.

Pentru un ou de dimensiuni normale, coşuleţul se poate confecţiona dintr-o coală A5. Puteţi printa modelele de aici, sau le puteţi desena singuri, folosind o riglă mai lată. E doar un pic de geometrie, şi căteva linii paralele, intersectate la 90′. Pentru desen, fixaţi rigla pe marginea hârtiei, şi trasaţi o linie paralelă, folosind muchia cealaltă. Repetaţi operaţiunea de trei ori, pe fiecare latură. Ceea ce trebuie să obţineţi e un careu perfect de "X şi O". Tăiaţi apoi patru dintre laturi (vedeţi pe modelul printat unde este linie continuă) şi îndoiţi pe liniile punctate. Acesta este avantajul modelului printat, copiii pot înţelege mai uşor unde trebuie decupat şi unde îndoit. Tăiaţi din lungimea colii o bretea pentru mâner. Pentru asamblare, se adaugă lipici pe colţurile interioare şi se lipesc mai apropiate sau mai depărtate, după gust. Nu este regulă dacă se lipeşte pe interior sau exterior, depinde cum îl veţi decora. Eu intenţionez să-l decorez cu copiii folosind perforatoarele decorative.

Cosulet din hartie

Cosulet din hartie

L-am lucrat în cele din urmă în două variante, căci nu mă puteam hotărâ dacă cu colţuri drepte sau rotunjite. Spor la lucru, şi la cât mai multe modele frumoase de primăvară!

Edit:
Le-am lucrat si la gradi cu copiii, si am incheiat proiectul si cu cateva oua. Am incercat quilling, dar cei mici s-au cam plictisit, au preferat variante mai usoare, cu floricele lipite, dar si o improvizatie ad-hoc, cu benzi colorate de quilling, lipite la nimereala.
cosuri-paste