Ieri mi-am petrecut dimineaţa la un eveniment inedit: prima ediţie a „Social Media for Parents”. Ca sa fiu sinceră, aveam aşteptari ceva mai mari privind utilitatea prezentărilor de acolo, iar degetele de la mână ar fi prea multe ca să număr exact ce mi s-a părut mai interesant. Acord însă înţelegere pentru că e primul eveniment de acest tip, şi probabil nici organizatorii nu au avut suficient timp pentru a pune la punct cum se cuvine o astfel de întâlnire (mai ales că sentimentul de improvizaţie a fost destul de puternic).
Ca să încep cu ceva „de dulce”, dulci şi bune au fost budincile de la Humana, pe care le ştiam de la atelierul meu din iarnă. Şi cum dieta pe care fata de pe afiş o ţine nu are nimic de-a face cu „silueta” mea, am remarcat doar varietatea foarte redusă de la prăjituri… :).
Trecem peste faptul că a început cu întârziere, ceea ce nu e chiar foarte ok, mai ales daca te-ai învoit de la muncă doar până la prâz, sau ai lăsat copiii la o vecină… Dar în final, a început, cu destule emoţii printre vorbitori. Şi moderatori. Am avut plăcerea să o cunosc pe Ada, care, cu zâmbetul pe buze a reuşit să se descurce şi cu vorbitorii mai „încăpăţânaţi” să nu vadă cronometrul. Din prima sesiune a evenimentului mi-a plăcut în mod deosebit prezentarea Irinei Nicolai, de la Sigur.info. Proiectul lor merită mult mai multă atenţie, şi sper ca pe viitor să pot da o mână de ajutor în acest sens.
A doua sesiune de vorbitori – de la care am avut probabil şi cele mai mari aşteptări – m-a cam dezamăgit. Aş fi vrut să văd ce înseamnă să ai un blog de succes, şi am aflat de fapt care ar fi trăsăturile unuia. Teoria o ştiu… dar exemple concrete, uite, eu am făcut asta şi asta, şi am ajuns aici, iar succesul meu înseamnă „asta”, n-am întâlnit. Am auzit câteva idei drăguţe de la Mihai Dragomirescu, dar pe care nu ştie încă dacă le va pune în aplicare, căci nu are resurse. Apropo de ei, este prima dată când aud de „Pui de compuneri„, care sper să nu ajungă să uniformizeze şi una dintre ultimele variante creative de teme la şcolari. Şi fac o paranteză, din experienţa pe care o am cu rubrica mea „Ora de ştiinţe„, unde copiii postează, şi cer cu un tupeu fantastic rezolvarea la cheie a temelor, deşi li se spune clar că acolo nu acest lucru se întâmplă… le dai un deget şi ei îţi iau toata mâna. Dar vom vedea cum evoluează.
Noriel, prin Adrian Chirilă, a venit cu o idee de concurs pentru părinţii cu bloguri, premiile fiind trei vouchere de câte 100lei, şi bonus o colaborare de durată cu magazinul online. Dacă doreşte cineva detalii, îmi puteţi lăsa un mesaj.
Mult mai interesante au fost prezentările lui Alexandru Negrea şi a Monicăi Jitariuc. Cel puţin au fost două momente în care am simţit că poţi şi învăţa ceva, nu să priveşti albume de happy-family, oricât de amuzante ar fi ele. Cel puţin la prezentarea Monicăi am avut ce nota, bifa cu „plus”, sau să desenez un semn de exclamare, căci mai am de lucru…
În încheiere, nu vreau să uit de Otilia Mantelers, cu o prezentare captivantă şi foarte interesantă, care nu m-a făcut decât să mă gândesc la Trainingul părinţilor eficace, pe care Parentime l-a oferit tuturor participanţilor la eveniment. Despre Parentime însă voi mai vorbi, în zilele ce urmează, într-un articol special.
Acum să trag linie… ce mi-a lipsit: faptul că pe ecusoane nu a fost scris numele blogului, sau să existe o listă cu participanţii, mai ales dacă ai fi vrut să cunoşti pe cineva anume. A doua, faptul că dintre toţi cei (din sală) care au pus întrebări, doar o mică parte s-au prezentat. Şi pentru că au fost puţini, vă spun şi cine… Mămica, Mama, lapte!, SuntPărinte, MySafeKid, Meseria de părinte. M-am bucurat s-o revăd şi pe Antonia, cred că a fost singura despre care nu ştiam că va fi prezentă şi am zărit-o în sală.
Au lipsit magazinele online pentru copii, care cred că ar avea mult de câştigat din relaţia cu „părinţii online”. A fost prezent, doar pe materiale, Edukid, fără însă a încuraja într-un fel această relaţie. La fel, am avut senzaţia că sunt „la modă” blogurile şi campaniile pentru bebeluşi şi copii mici, interesul scăzând drastic pe segmentul 4-11 ani. Dar… sper… într-o ediţie viitoare mai bine organizată şi mult mai utilă.
Strauss şi valsul trandafirilor de mai mi-a căzut pur şi simplu în mână la târgul de carte. Standul Editurii Adevărul era imposibil de ratat, mai ales că activităţile mele cu Editura Casa m-au tot dus la "C"-uri. Aşadar, am intrat, ca de obicei, să arunc un ochi şi n-am ieşit cu mâna goală. Mi-a atras atenţia colecţia "Poveşti din Pădurea Muzicală". La cât citesc eu presa, habar n-am avut că s-au dat odată cu ziarul, abia când le-am căutat pe net am aflat.
