Nu ştiu de ce, eram sigură că, aşa, tocmai când am decis că trec la decoraţiuni de iarnă, mă mai împiedic de toamnă… Săptămâna aceasta le-am dat copiilor ultima temă de toamnă la concurs. Trebuie să folosească cât mai creativ cu putinţă două coşuleţe de ghindă, într-un colaj. Încă nu avem nimic la expoziţie, dar le veţi găsi aici.
Căutând de dimineaţă o imagine cu ghinde, pentru a ilustra temporar tema săptămânii, am dat peste acest articol, şi nu m-am putut abţine. Am aşteptat-o pe Iris, să ne jucăm amândouă, căci singură nu prea are haz. Nu decupează ea chestii fine, dar lipeşte cu atenţie. Mai ales ochişori mobili. Ne-am tot dat amândouă cu părerea, căci nu am vrut să lucrăm cu fetru, ci cu hârtie eva. Apropo, n-am citit nici tutorialul, ne-am apucat doar uitându-ne la poze. Prima versiune a avut ochi mobili foarte mici. Idee bună, dar rezultat slab. Semăna a pui, dar era departe de răpitoare de noapte. La a doua încercare, am mărit ochii. Mai bine, dar nu destul.
Şi cum voiam musai să iasă bufniţă, mi-am amintit de măştile de anul trecut, aşa că am lipit ochii pe o bucată de carton negru, am decupat cu grijă nişte sprâncene arătoase. A ieşit ok. Apoi a găsit Iris punga cu fulgişori, şi am completat pasărea. Acum măcar seamănă. Am pus-o de test lângă hamster, şi nu reacţionează. Dar tot aduce a bufniţă.
Dacă vă place, încercaţi. Sunt un pic migăloase, dar rezultatul e simpatic.
prea tari bufnitele astea! dar migaloase, intradevar! am facut azi una. nu am avut decat ghinda in casa. in rest am improvizat maxim: am facut sprancenele, ciocul si picioarele dintr-o bucata de carton ceva mai gros pe care bianca le-a colorat, iar fulgii i-am facut din vata. pentru ca nu statea in picioare, am pus-o pe un cuib de frunze: am luat frunze din parc, le-am maruntit cu foarfeca sile-am lipit pe alta bucatica de carton data cu lipici. asta a fost! multumim!
important e ca v-ati distrat!
a mea se sorijinea cumva pe picioruse… asa s-au lipit ele.
esti incredibila cu bufnitele tale pe care le ador eu. cum am vazut noul titlu pe care l-ai afisat era sa dau în plâns de fericire. eu ador bufnitele. chiar – ce-ai mai facut cu domnisoara bufnitica personala?
pai spre rusinea mea, n-am mai ajuns in vizita…
si de cand avem hamster, nici iris n-o mai cere acasa, sa nu stresam rozatoarea.