Jocul de mai jos a fost o idee de cadou pentru una din colegele Irisucăi. Din câte am aflat ulterior, cadoul a fost bine primit de copil, ceea ce mă face să îl consider o recomandare utilă celor care sunt în pană de idei când vine vorba de cadouri pentru 5-6 ani. Ştiu că e foarte simplu să iei o păpuşă…. dar are toate şansele să sfârşească ciufulită în lada cu jucării. Sau o maşinuţă, care în vreo câteva zile să fie nevoită să intre în "service".
Un astfel de joc creativ poate fi folosit o lungă perioadă, mereu altfel. Şi este o lecţie de abilităţi practice, utilă oricărui copil.
Despre ce este vorba: o carte cu lecţii de modelaj, însoţită de un kit de modelaj, compus din 16 batoane de plastilină divers colorată, 4 unelte de modelat (cuţitaşe din plastic de diferite forme), o punguţă cu ochişori mobili, şi o planşă din material plastic, imitând decorul unei ferme. Planşa poate fi folosită atât ca protecţie pentru spaţiul de lucru, cât şi ca decor pentru joacă.
Lucrarea include o scurtă lecţie generală de modelaj, apoi sunt detaliate câteva dintre animalele şi păsările domestice: raţă, porc, cocoş, vacă, curcan, găină, oaie, cal, pisică, şoricel, câine, iepuraş.
Am oscilat, ce-i drept, între Animale domestice şi perechea ei, Animale din grădină, ambele din seria "Mă joc cu plastilină". Dar oricare dintre ele cred că va fi pe placul copiilor, mai ales ţinând cont că vacanţa este lungă.
Am încercat să compensăm lipsa unora dintre poveşti din lucrarea primită la premiu, şi soluţia a venit "cu împrumut": Lecturile copilăriei, pentru clasa întâi, de la Editura Eduard.
În primul rând a fost nevoie să lămuresc cu Andrei ce înseamnă o carte împrumutată, de la bibliotecă sau de la un prieten: trebuie să o returnezi aşa cum ai primit-o. Adică… în primul rând, îi pui copertă. Dacă nu ai la îndemână una de plastic, improvizezi una dintr-o coală de hârtie, preferabil una mai groasă, de revistă. Ai întotdeauna grijă pe unde o pui, să nu o uzi sau distrugi. Nu îndoi colţurile ca semn, poţi folosi o bucată de hârtie ca semn de carte. Nu desenezi, nu subliniezi, nu rezolvi pe carte exerciţiile. Cu alte cuvinte, trebuie să o returnezi aşa cum ai primit-o. Nu ar fi rău ca şi cu propriile cărţi să te porţi la fel…
Să revenim. Lucrarea conţine o listă destul de lungă pentru a umple zilele de vacanţă ale celor mici. Pe lângă acestea, la finalul unora dintre ele sunt întrebări de verificare a lecturii, dar şi exerciţii de transcriere, vocabular, fonetică sau compunere, utile pentru a menţine măcar pe linia de plutire neuronii intraţi cu totul în vacanţă.
Din cuprins fac parte:
Ion Creangă: Capra cu trei iezi, Punguţa cu doi bani, Ursul păcălit de vulpe
George Coşbuc: Povestea gâştelor, Iarna, Zile de toamnă, Vine ploaia!
Emil Gârleanu: Când stăpânul nu-i acasă, Mărinimie, Sărăcuţul, Gândăcelul
Mihai Eminescu: Somnoroase păsărele
Petre Ispirescu: Prâslea cel Voinic şi merele de aur
Ana Blandiana: Într-o zi pe când lucram, Face oricine ce vrea
Ştefan Octavian Iosif: Cântec de primăvară
Barbu Ştefănescu Delavrancea: Bunicul, Bunica, Neghiniţă, Palatul de cleştar
George Topîrceanu: Câţi ca voi!, Balada unui greier mic
Charles Perrault: Scufiţa Roşie, Motanul încălţat
Fraţii Grimm: Albă-ca-Zăpada, Cenuşăreasa, Frumoasa din pădurea adormită, Muzicanţii din Bremen, Hansel şi Gretel, Prichindel, Povestea pescăruşului şi a morunaşului
Hans Christian Andersen: Fetiţa cu chibriturile, Soldăţelul de plumb, Ghiocelul (fragment), Omul de zăpadă, Răţuşca cea urâtă
Carlo Collodi: Pinocchio (fragmente)
Jeanne-Marie le Prince de Beaumont: Frumoasa şi Bestia
Basm popular: Cei trei purceluşi
Joseph Rudyard Kipling: Fraţii lui Mowgli
Lewis Carroll: Alice în Ţara Minunilor – Capitolul I: Prin vizuina Iepurelui
Lucrarea este pentru clasa I, dar există culegeri şi pentru celelalte clase.
Cu puţin ajutor, am reuşit să fac rost de cuprinsul pentru volumului dedicat şcolarilor de clasa a doua. Sper să le fie util celor care sunt interesaşi de lucrare.
Emil Gârleanu, Aşa, o poveste; Cât un fir de neghină; Puişorii.
Ion Creangă, Amintiri din copilărie – fragment, Povestea unui om leneş, Fata babei şi fata moşneagului, Ioan Roată şi Vodă Cuza.
Dimitrie Bolintineanu, Preda Buzescu, Muma lui Ştefan cel Mare.
George Coşbuc, Vestitorii primăverii, Concertul primăverii – fragment, Iarna pe uliţă, Cântec, Jucăriile celui cuminte, Mureşul şi Oltul, Albina şi păianjenul.
Petre Ispirescu, Ţapul şi şarpele, Judecata vulpii, Sarea în bucate – fragment, Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte, Fata săracului cea isteaţă, Broasca ţestoasă cea fermecată.
Mihai Eminescu, La mijloc de codru, Revedere, Ce te legeni?, Cu penelul ca sideful, Borta vântului.
Vasile Alecsandri, Primăvara, Dimineaţa, Bradul.
Ioan Slavici, Doi feţi cu stea în frunte.
Ştefan Octavian Iosif, Cântec, Gruia – fragment.
Alexandru Vlahuţă, Ostrovul cel mare. Ruini, În Vrancea – fragment, În ajunul Crăciunului.
George Topârceanu, Cântec, Aeroplanul.
Legende populare, Baba Dochia (folclor), Legenda privighetorii, Legenda ghioceilor.
Jean de la Fontaine, Greierele şi furnica.
Jacob Ludwig Grimm, Wilhelm Karl Grimm, Croitoraşul cel Viteaz, Prinţul fermecat, Prieteşugul dintre şoarece şi pisica, Regina albinelor.
Hans Christian Andersen, Degeţica, Crăiasa zăpezii, Prima poveste, care descrie o oglindă şi cioburile ei, A doua poveste: Un băieţel şi o fetiţă, A treia poveste: Grădina cu flori a vrăjitoarei, A patra poveste: Prinţul şi prinţesa, A cincea poveste: Mica hoaţă, A şasea poveste: Femeia laponă şi femeia finlandeză, A şaptea poveste: Despre palatul Crăiesei Zăpezii şi ce s-a mai întâmplat acolo, Mica Sirenă, Lebedele.
Lewis Caroll, Alice în Ţara Minunilor, Capitolul I: Prin vizuina Iepuraşului, Capitolul II: O baltă de lacrimi, Capitolul IX: Povestea falsei broaşte ţestoase, Capitolul XI: Cine a furat tartele?, Capitolul XII: Alice depune mărturie.
L. Frank Baum, Vrăjitorul din Oz: Ciclonul, Cum a salvat-o Dorothea pe Sperietoare, Eliberarea Omuluid e Tinichea, Oraşul Smaraldelor din ţinutul lui Oz, Acum descoperim cine e Oz cel cumplit, Leul devine Regele animalelor, Ţara quadlingilor, Glinda, Zâna cea bună, îndeplineşte dorinţa Dorotheei, Din nou acasa.
Joseph Rudyard Kipling, Legenda Balenei, De ce are Balena gâtul mic, Puiul de elefant, De ce are elefantul trompă, Vânătoarea lui Kaa
Wilhelm Hauff, Muc cel Mic, Povestea prinţului cel neadevărat.
Deşi mai e un pic până la ziua lui Andrei, unele cadouri au început să sosească. "Electricianul ucenic" a fost pentru noi o surpriză deosebit de plăcută… atât pentru copil, cât şi pentru mine. Căci… recunosc, până acum m-am jucat mai mult eu. Of, de ce nu aveam şi noi când eram mici?!
Jocul este recomandat de la 8 ani, aşadar, cum Andrei încă nu i-a împlinit, are o scuză. Iar eu mă încadrez la 8+. Jocul conţine 90 de piese cu care pot fi realizate simple circuite electrice, sau montaje diverse. Au la bază un motoraş, două baterii şi un bec. Mai avem diverse cabluri, întrerupătoare şi suporţi. Recunosc că am făcut un efort, să-mi amintesc ce sunt legăturile în serie şi cele în paralel, dar nu a fost prea greu. Spre ruşinea mea, la fizică nu am învăţat decât electricitate şi optică, mai mult cea din urmă. Nu pot să spun cât de rău îmi pare acum că nu am avut un profesor cu dăruire, care să ne atragă aşa cum ar fi trebuit şi spre celelalte capitole.
Revenind, jocul este însoţit de o broşură explicativă, în franceză. Asta pentru că noi l-am primit în original, de la "mama lui". Versiunea comercializată în România ar trebui să aibă traducerea, conform legilor în vigoare. Pliantul începe cu o lecţie despre electricitate, ca parte a vieţii noastre cotidiene, şi prezintă diversele surse de energie existente. Se trece în revistă noţiunea de circuit electric, şi este explicat modul de funcţionare al unei baterii.
Primele lecţii sunt legate de construirea unor circuite simple, o sursă, un consumator – bec, un întrerupător. Apoi urmează explicate cele 10 modele propuse de montaj, dintre care cele mai interesant sunt locomotiva, camionul, buburuza vibratoare, moara de vânt, vaporul cu pescăruşi (mai jos).
Acum aşteptăm cu interes să mai creştem, şi să-l folosim la întreaga capacitate. Până acum copiii l-au folosit pe post de lego, construind diverse ciudăţenii, cu sens doar pentru ei. Pentru un copil ceva mai măricel (aş merge cu recomandarea până la 10 ani), jocul este minunat.
Nuu… nu e o specie nouă de peşte-evantai, ci un peştişor confecţionat din hârtie, pornind de la banalul evantai pe care fiecare dintre noi ştie să-l confecţioneze. Diferenţa este că necesită ceva mai multă îndemânare şi atenţie, pentru a obţine un exemplar de colecţie.
Aveţi nevoie de o coală de hârtie. Poate fi o coală dintr-un pliant publicitar sau revistă, efectele de culoare vor fi cel puţin interesante.
Se ia o coală, se îndoaie pe jumătate şi se rupe. Această primă jumătate va reprezenta corpul peştelui. Jumătatea rămasă o îndoiţi şi o rupeţi iar. Dintr-un sfert veţi confecţiona coada. Sfertul rămas îl îndoiţi şi îl lreupeţi iar pe din două, şi din optimea obţinută veţi confecţiona aripioara peştelui.
Realizaţi îndoiturile evantaielor pe laturile lungi ale dreptunghiurilor, apoi îndoiţi evantaiul obţinut pe jumătate. Luaţi "coada" şi lipiţi-o complet la mijloc. Adăugaţi lipici şi pe partea din mijloc a corpului, şi suprapuneţi coada pe aproximativ o treime din lungime, apoi lipiţi complet corpul. Ţineţi apăsat până ce lipitura a căpătat rezistenţă. Adăugaţi aripioara, ca în modelul de mai jos, eventual un ochişor mobil dacă aveţi.
Peştele poate fi lipit pe o coală de hârtie, sau poate fi folosit pentru un colaj 3D. În acest caz, va fi suspendat şi trebuie să-i adăugaţi a doua aripioară şi ochişorul necesar.
Puteţi folosi o coală cu pătrăţele, şi pentru o precizie mai mare a îndoiturilor, marcaţi apăsat cu un creion şi o riglă îndoiturile.
Curiozitatea cred că este cumva una din trăsăturile caracteristice firii umane, şi este prezentă într-un grad destul de ridicat la copii (dacă ne oprim numai asupra valului de întrebări din seria "de ce", nici nu mai avem nevoie de alt argument). Dintre lucrurile care trezesc cel mai bine curiozitatea, şi implică apoi dorinţa, este zborul. De ce e atât de fascinant să vezi un avion…? De ce priveşti cu invidie o pasăre plutind prin aer…?
Citeam acum ceva vreme că în iunie 1910 Aurel Vlaicu a realizat primul zbor. Şi nu cred că există cineva, având cel puţin "3" ca prefix al vârstei, şi care să nu fi vizitat ca pionier cu cravată monumentul dedicat lui Vlaicu de la Băneşti, Prahova. Şi de ce să nu ne mândrim? Îl avem pe Vuia, pe Vlaicu, pe Coandă… Sunt români…
Am răsfoit pe această temă Micul pilot, o carte 3D despre avioane, de la Editura Teora. Lucrarea este organizată pe capitole, începând cu un istoric al zborurilor, şi sfârşind cu ultimele aparate acum în uz. Istoricul este destul de simplu… Cu 1000 de ani înainte de Hristos, chinezii au inventat zmeul. Alţi 1000 de ani, şi tot chinezii lansau rachete. Şi s-a aşternut o lungă "tăcere" în domeniul reuşitelor, până la primul salt cu paraşuta, în 1617, şi primul balon cu aer cald în 1783. Zeppelinul a marcat începutul secolului XX, ale cărui prime 3-4 decenii sunt dedicate pionieratului. Este pagina pe care probabil i-am fi găsit pe Vuia şi Vlaicu, dacă lucrarea nu ar fi fost o traducere a unui autor străin. Aflăm aici despre primele zboruri, dar şi despre primele utilizări "negative" a uneia dintre cele mai mari descoperiri… apar avioanele militare.
"Aripile războiului" este capitolul dedicat celui de-al doilea război mondial. Am avut o senzaţie ciudată, parcă citeam în imagini unul din cursurile de la facultate… numele îmi erau cunoscute. Ce să fac, nu m-au preocupat niciodată avioanele de vânătoare şi bombardierele. Trebuia în schimb să trec examenul…
După cel de-al doilea război mondial, cercetările şi realizarile din domeniul aviaţiei civile au atins cote impresionante, atât în ceea ce priveşte dimensiunea aparatelor de zbor, cât şi atributele acestora. Foarte mari, foarte rapide, sau chiar invizibile. Ups, asta tot la categoria "militare" se duce…
Avem ocazia de a sta la manşa unui Boeing, sau de a călători printr-un terminal de aeroport. Un zbor plăcut pe aripile imaginaţiei, prin paginile oferite de Editura Teora.
Lucrarea este prezentată într-un format grafic deosebit, 24x30cm, cu coperţi cartonate şi file groase, lucioase. Include 10 planşe cu figurine pop-up.
Jocul de mai jos a fost o idee de cadou pentru una din colegele Irisucăi. Din câte am aflat ulterior, cadoul a fost bine primit de copil, ceea ce mă face să îl consider o recomandare utilă celor care sunt în pană de idei când vine vorba de cadouri pentru 5-6 ani. Ştiu că e foarte simplu să iei o păpuşă…. dar are toate şansele să sfârşească ciufulită în lada cu jucării. Sau o maşinuţă, care în vreo câteva zile să fie nevoită să intre în "service". 
Am încercat să compensăm lipsa unora dintre poveşti din lucrarea primită la premiu, şi soluţia a venit "cu împrumut": Lecturile copilăriei, pentru clasa întâi, de la Editura Eduard. 
Deşi mai e un pic până la ziua lui Andrei, unele cadouri au început să sosească. "Electricianul ucenic" a fost pentru noi o surpriză deosebit de plăcută… atât pentru copil, cât şi pentru mine. Căci… recunosc, până acum m-am jucat mai mult eu. Of, de ce nu aveam şi noi când eram mici?!
Critici de arta